Discuțiile de la Palatul Cotroceni dintre partidele coaliției au intrat într-o fază avansată, în contextul elaborării unui pachet extins de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Printre cele aproape 100 de propuneri analizate, una a atras atenția prin consensul general: introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare.

Taxă bancară cu sprijin politic larg

Conform surselor participante la consultări, liderii partidelor parlamentare au agreat introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare – aplicabilă atât persoanelor fizice, cât și juridice. Deși inițial respinsă în rundele anterioare de negocieri, propunerea a revenit în atenție pe fondul necesității unor venituri bugetare rapide și ușor de colectat.

Nivelul exact al taxei nu a fost încă anunțat, dar se discută variante precum o sumă fixă, între 1 și 3 lei per tranzacție bancară, sau un procent aplicabil la valoarea operațiunii.

Pachet complex de măsuri pentru reducerea deficitului

Pe lângă taxa bancară, lista măsurilor aflate în discuție la Cotroceni include:

• reducerea cheltuielilor publice prin eliminarea unor sporuri și reorganizarea administrației;

• ajustări la sistemul de TVA, inclusiv posibila creștere a cotei generale;

• introducerea unui impozit minim pe venit sau contribuție fixă la sănătate pentru toate categoriile de angajați;

• majorarea accizelor, în special pentru produse nocive (alcool, tutun) și introducerea unei taxe suplimentare pentru industria jocurilor de noroc;

• revizuirea regimului de impozitare a dividendelor și profiturilor din activități independente.

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, față de 9,3% înregistrat în 2024, iar Comisia Europeană a solicitat măsuri echivalente cu cel puțin 1,3% din PIB în termeni de venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli.

Critici și riscuri identificate

Deși măsura privind taxarea tranzacțiilor bancare a fost agreată politic, analiștii economici și reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția asupra posibilelor efecte negative:

• încurajarea retragerilor de numerar și scăderea gradului de bancarizare;

• creșterea economiei subterane;

• impact regresiv asupra populației cu venituri mici;

• posibile obstacole de ordin constituțional sau în relație cu directivele europene.

Calendarul implementării

Grupul tehnic interministerial lucrează în prezent la definitivarea pachetului de măsuri, care urmează să fie aprobat de Guvern. O parte dintre modificările fiscale ar putea intra în vigoare începând cu luna iulie 2025, în timp ce restul vor fi aplicate din 1 ianuarie 2026.

România se pregătește pentru una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimii ani. Deși introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare este o măsură nepopulară, acordul politic larg sugerează că autoritățile sunt dispuse să ia decizii dificile pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice și a păstra accesul la fonduri europene. Rămâne de văzut cum va fi primit pachetul fiscal de societate și dacă acesta va reuși să evite efectele adverse asupra consumului și a încrederii economice.