Impozitul pe câștigurile din tranzacțiile bursiere ar putea crește semnificativ, de la 1% sau 3% la 10%, conform unui document discutat de PSD, PNL, USR și UDMR în cadrul negocierilor de la Palatul Cotroceni. Documentul, vehiculat în presă, include o listă de 100 de măsuri fiscale, dintre care multe au fost agreate informal, deși încă nu sunt aprobate oficial de conducerile partidelor. Printre aceste propuneri se numără și noi taxe, precum și majorări de impozite deja existente.
Investitorii la Bursa de Valori București ar putea fi dublu afectați: nu doar prin impozitul mai mare pe tranzacții, ci și prin creșterea taxei pe dividende, care deja a urcat de la 8% la 10% începând cu 1 ianuarie 2024. În scenariul discutat, acest impozit ar putea ajunge la 16%.
Chiar dacă documentul cu măsurile nu a fost oficial asumat, unii lideri politici recunosc că propunerile reflectă în mare parte direcția negocierilor. Îngrijorarea principală este lipsa unor analize de impact și absența evaluării capacității populației și mediului economic de a susține aceste schimbări. De exemplu, s-a discutat aplicarea unei taxe pe toate tranzacțiile bancare, fără clarificări privind modul concret de implementare.
Ziarul BURSA a semnalat recent aceste inițiative, sugerând că ele pot fi interpretate drept soluții pripite pentru a acoperi incompetența și risipa din administrație. Unele măsuri sunt deosebit de sensibile, precum eliminarea plăților în numerar, deși România are una dintre cele mai mari proporții de populație nebancarizată din Europa — aproximativ 40%, potrivit studiilor PULSE și IRES. Aproape 7 milioane de români nu au cont bancar și își desfășoară viața financiară în numerar.
Aceste realități ridică semne de întrebare cu privire la baza deciziilor propuse. Măsurile par a fi adoptate într-un ritm grăbit, fără consultări reale sau transparență, ceea ce riscă să creeze dezechilibre economice și sociale. Creșterile de taxe afectează nu doar investitorii, ci și cetățenii de rând, mai ales în contextul în care lipsa de acces la servicii bancare este încă o problemă majoră.
Neasumarea publică a documentului, alături de mesajele contradictorii ale politicienilor, alimentează percepția de haos și lipsă de responsabilitate. În acest context, este esențial ca un guvern viitor să adopte politici bazate pe date reale, pe consultare cu societatea civilă și mediul de afaceri, nu pe decizii luate în grabă cu efecte destabilizatoare.