Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a lansat o nouă declarație cu impact asupra politicii monetare americane și a piețelor financiare globale: dacă va reveni la Casa Albă, va numi un nou președinte al Rezervei Federale (Fed) doar cu condiția ca acesta să reducă dobânda de politică monetară la 1%. Afirmația a venit într-un moment de incertitudine economică, dar și de presiune crescândă asupra instituțiilor independente din SUA.
Critici dure la adresa lui Jerome Powell
Trump l-a atacat din nou pe actualul președinte al Fed, Jerome Powell, pe care l-a numit „incompetent” și „dezamăgitor”. În opinia sa, Powell a menținut dobânzile prea sus, afectând ritmul de creștere economică și încetinind accesul la credite pentru cetățeni și afaceri. În prezent, rata dobânzii de referință în SUA se situează între 5,25% și 5,5%.
„Dacă Fed ar fi redus dobânzile la timp, economia noastră ar fi explodat. Avem nevoie de o politică monetară mult mai prietenoasă cu mediul de afaceri”, a declarat Trump într-un interviu recent.
O dobândă de 1% – o promisiune riscantă
Reducerea dobânzilor la 1% ar marca o întoarcere la nivelurile înregistrate în perioada pandemiei, când Fed-ul a intervenit agresiv pentru a stimula economia. Analiștii economici avertizează că o asemenea decizie, luată într-un context în care inflația rămâne persistentă în multe sectoare, ar putea alimenta noi dezechilibre: creșterea prețurilor, supraîncălzirea economiei și deprecierea dolarului american.
În ciuda acestor avertismente, Trump consideră că o dobândă de 1% ar încuraja investițiile, ar sprijini industria și ar ajuta clasa de mijloc să facă față costurilor în creștere.
Cine ar putea fi următorul președinte al Fed?
Mandatul lui Jerome Powell expiră în mai 2026, dar Trump a sugerat că și-ar putea anunța succesorul cu mult înainte. Printre numele vehiculate pentru a-l înlocui se numără Christopher Waller, membru actual al board-ului Fed, cunoscut pentru pozițiile mai relaxate privind politica monetară, și economistul Kevin Hassett, consilier apropiat al fostului președinte.
Această abordare de tip „shadow chair”, în care un candidat este anunțat cu mult timp înainte de încheierea mandatului oficial, este rară și ridică semne de întrebare cu privire la presiunile politice asupra independenței Fed.
Ce urmează pentru piețele financiare?
Declarațiile lui Trump au fost interpretate ca un semnal de presiune politică asupra politicii monetare, într-o perioadă în care Rezerva Federală își menține retorica prudentă. Piețele financiare au reacționat cu o ușoară volatilitate, în special în sectorul obligațiunilor guvernamentale și al acțiunilor bancare.
Unii analiști consideră că o eventuală victorie a lui Trump în alegerile din 2026 ar putea însemna o schimbare radicală în strategia Fed, ceea ce va afecta atât investitorii americani, cât și piețele emergente.
Donald Trump își pregătește revenirea politică cu promisiuni economice puternice, una dintre cele mai controversate fiind legată de politica dobânzilor. Intenția de a numi un președinte al Fed care să reducă rapid rata de referință la 1% ar putea redesena regulile jocului economic global. Însă, între calculele electorale și realitatea macroeconomică, viitorul politicii monetare americane rămâne tensionat și incert.