„Importăm și prune, și magiun”. Înghețul târziu i-a lăsat pe fermieri cu livezile goale

„Importăm și prune, și magiun”. Înghețul târziu i-a lăsat pe fermieri cu livezile goale

În primăvara acestui an, un îngheț târziu a afectat grav culturile pomicole din România, mai ales livezile de pruni. Mulți fermieri din zonele tradiționale au rămas fără recoltă sau cu o producție foarte slabă. Fenomenul a venit într-un moment în care agricultura era deja pusă sub presiune de costuri mari, secetă în unele regiuni și lipsa forței de muncă.

Impactul asupra producției

  • În unele județe, producția de prune a fost redusă cu peste 70–80%.
  • Prunele care au reușit să ajungă la maturitate sunt mai puține și, în multe cazuri, de calitate inferioară.
  • Fermierii spun că în multe livezi nu merită nici măcar culesul, pentru că nu se acoperă costurile cu forța de muncă.

Importuri în creștere

Din cauza lipsei de producție internă, România a început să importe mai multe prune din alte țări. Același lucru se întâmplă și cu produse procesate, precum magiunul, care, în mod tradițional, era făcut în gospodăriile românești sau în cooperative locale.

Importurile vin din țări precum Polonia, Serbia sau chiar din vestul Europei, unde producția a fost mai stabilă în acest an.

Probleme pentru procesatori

Producătorii de magiun și alte produse pe bază de prune au dificultăți în aprovizionare:

  • Materia primă locală este insuficientă.
  • Calitatea este inegală.
  • Prețurile de achiziție sunt mai mari decât în anii anteriori.

În plus, costurile de procesare și ambalare au crescut, ceea ce pune presiune pe prețul final și pe competitivitate.

Frustrarea fermierilor

Mulți fermieri sunt nemulțumiți de lipsa unui sprijin concret din partea autorităților. Deși s-au promis măsuri pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomenele extreme, acestea întârzie sau sunt greu de accesat.

Se acuză lipsa unei strategii clare pentru:

  • sprijinirea pomiculturii
  • protejarea livezilor împotriva înghețului și secetei
  • dezvoltarea capacităților locale de procesare

Situația actuală scoate în evidență vulnerabilitatea agriculturii românești în fața schimbărilor climatice și a lipsei de infrastructură. În loc să exportăm, România a ajuns să importe produse pe care le producea cu ușurință în anii anteriori. Fără investiții în tehnologie, protecție climatică și lanțuri scurte de distribuție, astfel de crize vor deveni tot mai frecvente.