România a primit aprobarea Comisiei Europene pentru înlocuirea unui jalon din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la reducerea decalajului de colectare a TVA („gap-ul de TVA”). Această schimbare vine după negocieri purtate de ministrul Finanţelor şi oferă României posibilitatea de a evita pierderi majore de fonduri europene — estimate la până la un miliard de euro în anul 2026.

Ce s-a negociat şi ce se schimbă

Obiectivul iniţial din PNRR prevedea o reducere rapidă a gap-ului de TVA, însă progresul în perioada 2021-2024 a fost considerat insuficient de către autorităţi. În acest context, România a convenit cu Comisia ca obiectivul să fie înlocuit cu un nou jalon, care pune accent pe reforme structurale: întărirea capacităţii instituţionale a Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), digitalizarea sistemelor fiscale, interconectarea bazelor de date şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul colectării şi recuperării creanţelor.

Importanţă şi consecinţe

Decizia are două efecte semnificative: pe de o parte, România îşi păstrează accesul la o parte importantă a finanţării nerambursabile europene; pe de altă parte, se reafirmă angajamentul ţării pentru o administrare fiscală mai eficientă. Autorităţile au declarat că reformele vor fi aplicate gradual, dar ireversibil, iar ANAF-ul este vizat să devină o instituţie modernă, digitală şi orientată spre performanţă.

Provocări care rămân

Chiar dacă schimbarea de jalon oferă spaţiu de manevră, provocările persistă: reducerea efectivă a gap-ului de TVA implică schimbări dificile — combaterea evaziunii fiscale, restructurarea instituţională, creşterea digitalizării, schimbarea culturii organizaţionale. Succesul va depinde de implementarea acestor măsuri într-un mod consistent.