În septembrie 2025, statul român a înregistrat o creştere semnificativă a încasărilor din TVA, ceea ce indică faptul că decizia de majorare a cotei de la 19 % la 21 % — aplicată începând cu 1 august — începe să se reflecte în datele publice. Creşterea anuală de circa 11 % pentru luna septembrie faţă de aceeaşi lună a anului anterior arată un efect imediat al ajustării fiscale.
Pe primele nouă luni ale anului, veniturile din TVA s-au majorat cu aproape 8 % comparativ cu perioada similară din anul precedent. Spre deosebire de primele şase luni, când progresul era de doar 4 %, evoluţia recentă denotă o accelerare.
Această majorare poate fi atribuită, în mare parte, inflaţiei – adică creşterii preţurilor la consum – şi comportamentului consumatorilor care au anticipat schimbarea cotei şi au efectuat o parte din cumpărători înainte de creştere. Faptul că vânzările din retail au înregistrat o scădere în august de circa 4 % arată că nu volumele fizice de bunuri au generat majorarea încasărilor, ci valoarea mai mare a bunurilor vândute.
La nivelul bugetului general, veniturile totale au crescut cu aproximativ 12 % în primele nouă luni, în timp ce cheltuielile au avut un ritm de creştere de circa 11 %. Deficitul nominal al bugetului a urcat uşor faţă de anul precedent, însă ponderea sa în produsul intern brut s-a redus marginal. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească rapid, ceea ce alimentează presiuni pe finanţele publice.
Ce înseamnă pentru companii şi consumatori
Pentru companii, majorarea cotei TVA înseamnă o ajustare fiscală imediată, ceea ce poate însemna costuri mai mari sau o pătrundere mai redusă a profitului în cazul în care nu se pot transfera integral consumatorului final. Totodată, creşterea încasărilor sugerează că, cel puţin pe termen scurt, economia încă are puterea consumului, chiar în contextul costurilor mai mari.
Consumatorii simt însă impactul: preţuri mai ridicate pe rafturi, o presiune mai mare asupra bugetelor personale. Faptul că oamenii au anticipat majorarea TVA-ului şi au realizat achiziţii înainte de 1 august indică o cerere amânată, cu efect de boost la momentul schimbării.
Perspective de finanţe publice
Pentru stat, această majorare a TVA-ului are menirea de a creşte veniturile fără a creşte direct impozitele pe muncă, iar datele preliminare indică că obiectivul este parcurs. Totuşi, finanţele publice rămân sub presiune: cheltuielile cu dobânzile majorate, combinat cu un deficit bugetar care rămâne ridicat, sugerează vulnerabilităţi în structură. În plus, dacă economia va încetini sau consumul va slăbi, creşterea încasărilor din TVA ar putea să tempereze.
Concluzie
Majorarea cotei TVA-ului de la 19 % la 21 % este reflectată în rezultate: încasările cresc şi arată o bună transmitere a deciziei fiscale în cifre. Totuşi, contextul rămâne delicat: inflaţia şi consumul supraîncălzit nu sunt sustenabile pe termen lung fără ajustări în structură, iar statul trebuie să menţină echilibrul între venituri, cheltuieli şi echilibrul bugetar. Economia românească traversează astfel o fază de adaptare la noile realităţi fiscale, iar următoarele trimestre vor oferi indicii clare dacă această adaptare este durabilă.