Având în vedere progresele înregistrate de Statele Unite în promovarea Coridorului Vertical și presiunile tot mai mari asupra Uniunii Europene pentru a finanța proiecte similare, Grecia analizează posibilitatea construirii unui al doilea terminal FSRU, beneficiind de asistență din partea SUA. Această informație este relată de publicațiile specializate din Grecia.
Se așteaptă informații suplimentare cu privire la posibile acorduri de furnizare de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, în urma unei întâlniri restrânse programată pe 24 februarie la Washington. Evenimentul va reuni oficiali europeni de rang înalt, inclusiv, posibil, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, și conducerea Direcției Generale Energie (DG Ener).
Gastrade explorează posibilitatea obținerii de finanțare din Statele Unite, fiind în discuții cu DFC și US EXIM. Această inițiativă este condiționată de încheierea unor contracte pe termen lung, de 15 ani, pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL) către clienți europeni.
Conform estimărilor, dacă Gastrade va decide să investească în terminalul de 650 de milioane de euro până la începutul anului 2027, acesta ar putea începe să funcționeze în 2028.
O investiție de această dimensiune poate fi justificată din punct de vedere economic și obține finanțare doar dacă se renunță complet la importul de gaze naturale din Rusia. Conform reglementărilor europene, această tranziție ar trebui să fie finalizată până în noiembrie 2027, pentru toate cantitățile.
Conform informațiilor oferite de Gastrade, organizația ENTSO-G, care reprezintă operatorii sistemelor de transport de gaze din Uniunea Europeană, anticipează o cerere de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Sud-Est în anii următori. Această nevoie suplimentară este determinată de întreruperea livrărilor de gaze din Rusia și de creșterea economică din regiune.
Calculul rezultatului final se va face pe baza următoarelor elemente:
Se estimează că producția de gaze din zăcământul românesc Neptun Deep va contribui cu aproximativ 7-8 miliarde de metri cubi, diminuând astfel deficitul de gaze la în jur de 25 de miliarde de metri cubi. Deși livrările suplimentare din Azerbaidjan, prin intermediul Coridorului Sudic (TANAP–Trans Adriatic Pipeline), vor ajuta la acoperirea unei părți din necesar, cea mai mare parte a deficitului va fi compensată prin importul de gaz lichefiat (LNG).
Prin adăugarea unei noi instalații de regazificare plutitoare (FSRU) în Marea Egee, alături de cea deja funcțională din Alexandropolis, Grecia ar avea posibilitatea de a crește semnificativ exporturile de gaze naturale către regiune, cu un volum estimat între 5 și 6 miliarde de metri cubi, reprezentând o cantitate considerabilă.
Dacă Grecia nu își va extinde infrastructura de regazificare, limitându-se la terminalele existente, va pierde șansa de a profita de noile oportunități pe piață. Capacitatea disponibilă va fi probabil absorbită de necesitățile interne, odată cu oprirea importurilor de gaz din Rusia.
Având în vedere că România consumă anual aproximativ 7 miliarde de metri cubi de gaze, iar importurile de gaz din Azerbaidjan prin conducta TAP scad cu 1 miliard de metri cubi, restul necesarului energetic, adică 6 miliarde de metri cubi, ar trebui să fie asigurat prin gaz lichefiat (LNG). În acest caz, cele două terminale de regazificare existente ar putea furniza doar 2 miliarde de metri cubi pe an către Coridorul Vertical, ceea ce ar reprezenta o constrângere semnificativă a capacității de export.
Conform Gastrade, prezența a două instalații plutitoare de regazificare (FSRU) în Marea Egee ar putea satisface aproximativ o treime din cererea regională de gaze naturale pe termen mediu, prin intermediul Coridorului Vertical. Această aprovizionare ar putea fi asigurată nu doar pentru țările situate de-a lungul coridorului, ci și pentru state vecine, precum Ungaria și Slovacia, care sunt în prezent extrem de dependente de gazul furnizat de Rusia.
Un nou terminal FSRU pe care Gastrade ar putea investi în regiunea Tracia ar aduce beneficii suplimentare, cum ar fi o mai bună flexibilitate operațională. În situații în care un terminal nu ar putea primi o navă, fie din cauza unor probleme tehnice, fie din cauza vremii nefavorabile, aceasta ar putea fi rapid redirecționată către celălalt terminal, situat la o distanță foarte mică.
Conform lui Sifnaios, Grecia ar putea beneficia de venituri anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari, prin livrarea a 50-60 de transporturi de gaze pe an către țările din Europa de Sud-Est, folosind cele două instalații FSRU.
Acordurile recente, dacă sunt respectate pe o perioadă de 15 ani, ar genera o valoare cumulată de 30 de miliarde de dolari, sumă suficientă pentru a justifica investiția într-o nouă unitate de regazificare plutitoare (FSRU).
Conform oficialului, șansele ca un al doilea terminal GNL (FSRU) să fie realizat sunt din ce în ce mai mari, datorită mai multor factori. Pe lângă beneficiile pe care le aduce colaborarea cu primul terminal, există și dorința fermă a Europei de a renunța la gazul rusesc începând cu 2027, discuții privind sprijinul financiar european pentru proiecte speciale și o posibilă flexibilizare a reglementărilor din partea Bruxelles-ului, ceea ce ar facilita dezvoltarea Coridorului Vertical.