Având în vedere situația actuală, este improbabil ca guvernele să mai ofere același nivel de susținere financiară și asistență, așa cum s-a întâmplat după invazia rusă din Ucraina în 2022, când s-au alocat sume uriașe, de sute de miliarde de euro, conform Agerpres.
Mai multe țări europene, precum Franța, Grecia și Polonia, au luat deja măsuri de control al prețurilor la carburanți, stabilind limite și restricționând profiturile companiilor. În Germania, discuțiile se concentrează pe reglementarea prețurilor, însă se pare că ar putea fi necesare intervenții suplimentare pentru a gestiona situația.
Conform lui Frank Gill, analist la S&P Global Ratings, o întrerupere prelungită a livrărilor de gaze din Qatar, care ar duce la creșterea prețurilor, ar putea determina guvernele să intervină din nou prin acordarea de subvenții.
Situația prețurilor la energie rămâne incertă, iar autoritățile guvernamentale nu pot prezice cu exactitate evoluția lor. Cu toate acestea, se observă o abordare prudentă în ceea ce privește intervențiile fiscale.
În timp ce prețurile carburanților continuă să crească, guvernele europene adoptă abordări diferite. Guvernul britanic consideră că momentul unei eventuale înghețări a taxelor la combustibil nu a sosit încă, în timp ce în Franța, propunerea de reducere a TVA-ului aplicat benzinei a fost respinsă. Italia, însă, explorează posibilitatea de a folosi veniturile suplimentare obținute din TVA, datorate creșterii prețurilor, pentru a diminua taxele aplicate carburanților.
Conform lui Frank Gill, economiile europene se confruntă acum cu deficite bugetare semnificativ mai mari decât înainte de pandemie, cu aproximativ trei puncte procentuale peste nivelul din 2019. Această situație este o consecință directă a impactului COVID-19 și a crizei energetice ulterioare.
Economia europeană încetinește, iar ratele la credite au crescut. În același timp, statele europene alocă mai mulți bani pentru apărare, iar Germania se îndatorează suplimentar pentru a susține un program ambițios de relansare economică.
În ciuda faptului că prețul petrolului a urcat la 120 de dolari, apropiindu-se de maximul din 2022, contextul energetic european este diferit față de anul trecut. Deși prețurile gazelor au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 50% din momentul izbucnirii războiului, ele rămân sub nivelurile extrem de ridicate de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022. Mai mult, Europa nu caută în prezent alternative la furnizorii existenți, spre deosebire de situația cu Rusia.
Conform lui Federico Barriga-Salazar de la Fitch, menținerea prețurilor la un nivel ridicat ar putea obliga guvernele din Franța și Marea Britanie să ofere ajutoare financiare, ceea ce ar agrava situația financiară precară a acestora, având în vedere deficitele bugetare deja semnificative.
Agenția Standard & Poor’s a avertizat că ratingul Ungariei, considerat sigur pentru investiții, ar putea fi pus sub semnul întrebării din cauza politicilor de ajutorare economică implementate înainte de scrutinul electoral din aprilie.
Deși Spania, Portugalia și Grecia se bucură de o situație financiară mai stabilă, expertul Barriga-Salazar avertizează că creșterea cheltuielilor ar putea pune în pericol procesul de recuperare economică al acestor țări.
Agenția de rating Scope Ratings a semnalat că progresul Italiei în reconstruirea imaginii sale financiare ar putea fi pus în pericol de încetinirea economică, ceea ce ar îngreuna părăsirea restricțiilor bugetare impuse de Uniunea Europeană.
Economiştii de la Barclays susțin că, din cauza constrângerilor economice, guvernele vor trebui să reducă și să concentreze mai bine măsurile de ajutor financiar, spre deosebire de amploarea de care au dat dovadă în 2022. Aceeași idee a fost subliniată și de reprezentanții guvernamentali din Marea Britanie și Germania.
Conform analiștilor de la Morgan Stanley, guvernele din zona euro au alocat o sumă semnificativă, echivalentă cu 3,6% din Produsul Intern Brut, pentru a susține sectorul energetic în anii 2022 și 2023, o perioadă în care restricțiile bugetare impuse de Uniunea Europeană erau suspendate din cauza pandemiei. Însă, odată cu reluarea respectării regulilor UE, se preconizează că acest sprijin va fi redus drastic, ajungând la doar 0,3% din PIB anual.
Conform analiștilor de la Morgan Stanley, dacă închiderea Strâmtoarei Ormuz se prelungește și economia globală intră într-o perioadă de încetinire, Uniunea Europeană ar putea face o excepție temporară de la anumite reguli economice. Aceasta ar implica o investiție anuală de până la 0,6% din Produsul Intern Brut pentru a gestiona situația. Totuși, o criză economică majoră, de proporții recesive, ar fi necesară pentru ca UE să revină la o astfel de măsură.
Cheltuielile crescute pentru plata datoriilor reprezintă o piedică semnificativă în sine.
Conform lui Gregoire Pesques, director de investiții la Amundi, statele sunt reticente în a implementa măsuri fiscale ambițioase, de teama unor repercusiuni negative.