Primarul Ilie Bolojan urmează să discute luni cu oficiali OMV, cu scopul de a identifica o strategie în cazul în care transportul prin strâmtoarea Ormuz ar fi perturbat pe o perioadă îndelungată.
Conform lui Ilie Bolojan, președintele OMV ar putea veni cu o propunere sau o evaluare care ia în considerare posibilitatea unei blocări prelungite a transportului prin strâmtoarea Ormuz. O astfel de situație ar intensifica instabilitatea deja existentă pe piața petrolului și a carburanților, putând duce chiar la o criză. Problemele actuale cu lanțurile de aprovizionare sunt evidente, doar o mică parte din volumul normal de transport trecând prin strâmtoare în ultimele două săptămâni. Această lipsă de aprovizionare din Asia determină o cerere crescută și prețuri mai mari, ceea ce a dus la măsuri precum eliberarea de rezerve de combustibil, creșterea producției și relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Bolojan speră totuși ca, într-o perioadă scurtă de timp, de o săptămână sau două, situația să se stabilizeze și lanțurile de aprovizionare să revină la normal.
În esență, a explicat că situația actuală, marcată de război, a dus inevitabil la o creștere emoțională și materială. Această creștere se manifestă prin salturi semnificative, de 40-50%, ale prețurilor pe toate piețele, în special în ceea ce privește combustibilul, o problemă globală resimțită atât în Statele Unite (unde prețurile au avansat cu aproximativ 30%), cât și în Europa.
Premierul a menționat că motorina, fiind un produs mai greu de obținut în prezent, a înregistrat o majorare semnificativă a prețului, de aproximativ 60-70%, spre deosebire de benzină, care a fost mai puțin afectată de fluctuațiile prețului petrolului.
România se confruntă cu o presiune semnificativă asupra prețului motorinei, spre deosebire de benzină, pentru care țara noastră are capacități de rafinare superioare și este chiar exportator. Creșterea prețurilor la motorină este o problemă europeană, iar guvernele analizează soluții pentru a evita o criză mai gravă. În prezent, România a implementat măsuri de sprijin pentru transportatori, prelungind schema existentă și oferind o compensație mai mare la accize (85 de bani, față de 65), cu posibilitatea de ajustare trimestrială în funcție de evoluția prețurilor. Aceeași abordare va fi aplicată și pentru agricultori, considerate sectoare esențiale pentru economie, necesitând protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor.
Întrebat despre ideea ministrului Bogdan Ivan de a limita prețul carburanților la 8,41 lei pentru benzină și 8,86 lei pentru motorină, Bolojan a fost solicitat să își exprime opinia.
Premierul a explicat că sistemul de plafonare a prețului la gaze are sens și funcționează eficient atunci când gazul este produs în țară. În acest caz, prețul nu este influențat de costurile de transport, fluctuațiile prețurilor de import din zona Golfului sau de primele de asigurare, care au crescut semnificativ din cauza războiului din Marea Neagră – o zonă unde asigurarea navelor este mai costisitoare decât în alte zone, precum Marea Adriatică.
Dacă măsurile de limitare a resurselor nu se aplică producției locale, ar putea apărea dificultăți în relația cu Uniunea Europeană.
Orice intervenție asupra prețurilor, prin plafonări sau alte măsuri similare, care nu se bazează pe producție locală, poate genera complicații serioase cu Uniunea Europeană și riscul unor sancțiuni. Experiența cu plafonarea prețurilor la energie ne-a arătat că, dacă nu se pot controla prețurile, statul trebuie să suporte costuri uriașe, care pot epuiza resursele fiscale. Chiar și după ani de la încheierea schemei de plafonare a energiei, România are încă de plătit sume considerabile către companiile din domeniu, din cauza întârzierilor birocratice și a volumului mare de bani implicați. Prin urmare, astfel de măsuri trebuie analizate cu mare atenție pentru a evita consecințe negative neașteptate.
Premierul a menționat că prețurile la energie din România sunt artificial ridicate, din cauza unor decizii anterioare și a unor practici care au avantajat anumite persoane pe seama consumatorilor. Acesta a promis că va interveni pentru a corecta situația, subliniind că o creștere a producției interne de energie electrică, chiar și cu doar 1.000-3.000 de megawați suplimentari, ar duce la o scădere semnificativă a prețurilor, transformând România într-un exportator de energie.
Conform declarațiilor prim-ministrului, producătorii de energie electrică ar trebui să aibă posibilitatea de a se conecta la rețeaua națională.
Conectarea la rețea este problematică: dacă terenul este deja ocupat sau zona este aglomerată, investitorii se confruntă cu costuri suplimentare pentru a consolida rețeaua. În ultimii trei ani, au fost eliberate peste 78.000 de autorizații de racordare, însă o creștere a producției de la 9.000 la 11-13.000 de megawați ar duce la o situație de supraproducție. Multe dintre aceste autorizații sunt deținute de companii care nu realizează investiții concrete, blocând astfel capacitatea de conectare a noilor investitori și creând oportunități de speculă. Este necesară o reformă care să elimine aceste autorizații inactive și să permită conectarea rapidă și eficientă a celor care doresc să investească serios în producția de energie în România, pentru a evita întârzierile și costurile mari.