Pentru a stimula economia românească și a controla datoria publică, este esențială o combinație de responsabilitate financiară, investiții inteligente și o piață financiară puternică. Reformele pe care le facem pentru a ne alinia la standardele OCDE vor avea un impact real și vor facilita modernizarea economiei. Aderarea la OCDE nu este un scop final, ci un punct de plecare care ne poate aduce o creștere suplimentară a PIB-ului cu 0,8% – 1% anual. Această creștere nu este un beneficiu automat, ci rezultatul eforturilor continue de reducere a riscurilor, de utilizare mai eficientă a capitalului și de adoptare a tehnologiilor digitale și a unor practici de guvernanță moderne.
Conform lui Loenardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, atingerea acestui obiectiv important depinde de o urmărire atentă a indicatorilor cheie, precum productivitatea, calitatea investițiilor străine și eficiența investițiilor în capitalul uman. Badea subliniază că această monitorizare ar trebui să fie esențială pentru politicile guvernamentale implementate după aderare, conform Agerpres.
Experiența țărilor vecine, ca Polonia și Cehia, indică faptul că o dezvoltare durabilă este posibilă doar dacă instituțiile sunt capabile să pună în practică reglementările stabilite, creând astfel un sistem de piață eficient.
Aderarea la grupul ţărilor dezvoltate oferă României posibilitatea de a evolua dincolo de o economie bazată pe avantaje temporare. Adoptând standarde înalte și asigurând stabilitate economică, România poate atrage investiții solide și poate construi o economie puternică, cu o creștere reală și de lungă durată.
Leonardo Badea consideră că aderarea la o organizaţie percepută drept un „club al economiilor dezvoltate” transmite un semnal puternic privind angajamentul unei ţări faţă de standarde ridicate în domenii precum guvernanţa corporativă, combaterea corupţiei, stimularea concurenţei, facilitarea comerţului şi reglementarea investiţiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor şi poate reduce costul capitalului pentru economie.
Integrarea în Uniune presupune o analiză amănunțită și complexă a legilor și a modului în care funcționează instituțiile țării, un proces care grăbește adoptarea unor măsuri esențiale pentru îmbunătățirea eficienței economice.
Conform cercetărilor, România ar putea obține beneficii economice considerabile prin modernizarea politicilor publice, aducându-le la standardele internaționale, așa cum sunt definite de OCDE. O analiză a OCDE sugerează că, dacă politicile naționale s-ar alinia cu media țărilor membre, economia românească ar putea crește cu aproximativ 25% pe termen lung, în termeni de PIB pe cap de locuitor. O parte importantă a acestei creșteri ar fi rezultatul unor reforme specifice recomandate de OCDE, în special în domeniul reglementării piețelor și al impozitării muncii. Investițiile în educație și reformele sistemului de șomaj ar contribui, de asemenea, la o piață a muncii mai eficientă și la o economie mai puternică, conform lui Badea.
Aderarea la OCDE stimulează România să adopte standarde înalte în domenii esențiale precum educația, sănătatea și piața muncii, ceea ce duce la o viață mai bună pentru cetățeni și la o forță de muncă mai bine pregătită. În plus, acest proces ajută la o gestionare mai transparentă, eficientă și responsabilă a banilor publici.
Alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) contribuie la o funcționare mai eficientă a piețelor financiare și întărește capacitatea economiei de a absorbi impactul negativ al evenimentelor economice globale, făcând-o mai robustă și mai capabilă să se adapteze la provocări.
În documentul publicat marţi, Leonardo Badea susţine că în studiul recent al OCDE (Studiul Economic dedicat României, publicat luni, n.r.), elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergenţă impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potenţialului de integrare superioară în economia globală.
România se află într-un punct intermediar în integrarea sa în lanțurile globale de producție, o integrare dezechilibrată. Companiile mari, cu investiții străine, conduc exporturile, însă legăturile dintre acestea și firmele românești furnizoare sunt încă slabe. Studiul recent propune o strategie detaliată pentru a depăși această situație și a avansa.
El crede că unul dintre elementele importante evidenţiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin şi furnizorii autohtoni. „Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovaţie, accelerând transferul tehnologic şi consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient şi interconectat”, se arată în materialul semnat de prim-viceguvernatorul băncii centrale.
Un reprezentant al guvernului sugerează că firmele românești deja active ar trebui să aibă posibilitatea de a se conecta la rețelele de producție ale noilor fabrici construite de investitorii străini, oferind alternative avantajoase pentru furnizare, transport și distribuție.
Ministrul Badea a răspuns și observațiilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la problemele sociale, subliniind că identificarea grupurilor care nu participă suficient la forța de muncă – precum tinerii, femeile sau locuitorii din zonele rurale – poate fi o modalitate eficientă de a stimula creșterea economică.
Conform spuselor sale, o implicare mai mare a acestora în domeniul economic ar duce la o creștere a numărului de lucrători disponibili, la o productivitate sporită și, implicit, la o creștere a veniturilor în țară.
Conform lui Leonardo Badea, pentru a îmbunătăți situația, ar fi benefic ca politicile publice să adopte soluții testate cu succes în țările membre OCDE. Acestea includ modele de educație care combină școala cu experiența practică în companii, programe de asistență pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, acces mai facil la servicii de îngrijire a copiilor, opțiuni de program flexibil, măsuri împotriva inegalităților salariale, investiții în transport și tehnologie, susținerea afacerilor mici și a celor din mediul rural, facilitarea deplasării forței de muncă între regiuni și programe de formare profesională relevante pentru nevoile locale.
Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), investițiile strategice în sănătate preventivă și în dezvoltarea competențelor digitale nu reprezintă doar necesități sociale, ci și factori esențiali pentru creșterea productivității. Aceste investiții contribuie la consolidarea economiei românești în contextul îmbătrânirii populației. Prin reforme structurale menite să gestioneze provocările demografice, România poate păstra un avantaj competitiv, transformând forța de muncă dintr-una bazată pe costuri reduse într-una cu un nivel înalt de calificare și capacitate de adaptare.
Experții OCDE evidențiază în raport potențialul României de a profita de progresele tehnologice. Deși integrarea tehnologiilor moderne în afacerile românești a fost lentă, din cauza lipsei de experiență managerială și a dificultăților de acces la finanțare, Leonardo Badea subliniază că infrastructura digitală avansată și extinsă a țării creează premisele pentru o creștere rapidă a productivității.
Îmbunătățirea modului în care sunt luate deciziile, simplificarea regulilor și a taxelor, și clarificarea procedurilor de obținere a autorizațiilor vor stimula dezvoltarea sectorului privat. Integrarea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă o oportunitate pentru România de a-și îmbunătăți mediul de afaceri, de a atrage investiții și de a se apropia de standardele economice ale țărilor dezvoltate, asigurând o creștere economică stabilă și pe termen lung.
România, în contextul actual al adaptării sale, beneficiază semnificativ de eforturile de digitalizare a administrației, o inițiativă care accelerează integrarea economică. Această transformare digitală aduce beneficii economice concrete, observabile în diminuarea cheltuielilor, creșterea transparenței și a încrederii în administrație, stimularea activității economice, atragerea investițiilor, creșterea eficienței și o mai bună colectare a taxelor.
Digitalizarea serviciilor publice, prin adoptarea standardelor internaționale de e-guvernare, are un impact economic pozitiv. Aceasta simplifică procesele administrative, elimină birocrația și reduce costurile suportate de companii, în special timpul pierdut în interacțiunile cu statul. În esență, statul devine un partener care facilitează dezvoltarea afacerilor, nu o povară financiară.
Conform sursei, digitalizarea licitațiilor și a modului în care sunt gestionate fondurile publice reprezintă o soluție eficientă pentru a combate aparențele de funcționare corectă a instituțiilor. Implementarea sistemelor electronice de achiziții publice și urmărirea constantă a cheltuielilor contribuie la eliminarea inegalităților de informații care pot duce la manipularea pieței. Astfel, se stimulează încrederea investitorilor și se asigură o direcționare optimă a resurselor către proiecte de infrastructură cu beneficii sociale semnificative.
Pentru a asigura o economie stabilă și a facilita aderarea la Uniune, este crucial să se îmbunătățească sistemele de colectare a taxelor, precum SAF-T și e-Factura. Digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este vitală pentru ca statul să poată finanța proiecte publice fără a crește costurile de împrumut, reflectate în spread-ul CDS.
Facilitarea accesului larg la serviciile publice online și la identitatea digitală este esențială pentru a stimula dezvoltarea economiei bazate pe platforme și a serviciilor inovatoare, cu un grad ridicat de tehnologizare. Această schimbare este vitală pentru îmbunătățirea eficienței economice a țării și oferă României oportunitatea de a valorifica expertiza locală în domeniul tehnologiei, creând astfel o creștere economică sustenabilă, care nu depinde de utilizarea excesivă a resurselor.
Pentru ca reformele instituționale, modelate după standardele OCDE, să aibă succes, este esențial să fie însoțite de măsuri economice și structurale bine gândite, care se aliniază cu principiile bunei guvernări promovate de OCDE. Este crucial să ne concentrăm pe corectarea dezechilibrelor economice actuale, urmând planurile stabilite în colaborare cu Comisia Europeană. Altfel, modernizarea administrației și adoptarea standardelor OCDE nu vor aduce beneficiile așteptate, deoarece o performanță instituțională durabilă, investiții de calitate și piețe financiare sănătoase necesită, în mod fundamental, stabilitate economică pe termen lung, după cum subliniază Leonardo Badea.
Reprezentantul Băncii Naționale a României subliniază importanța stabilizării creșterii datoriei statului. Având în vedere nivelul actual al datoriei, costurile mari generate de dobânzi și o creștere economică mai lentă, este esențial ca deficitul bugetar, excluzând cheltuielile cu dobânzile, să fie redus treptat, dar ferm, sub 1% din Produsul Intern Brut. Oficialul avertizează că această ajustare trebuie realizată fără amânări.
Se estimează că, în 2026, deficitul bugetar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, ar putea ajunge la aproximativ 3,27% din Produsul Intern Brut. Această estimare ia în considerare cheltuielile cu dobânzile, care se anticipează a fi de 3% din PIB, și un deficit total proiectat de 6,25%.
Datoria publică, raportată la Produsul Intern Brut, va crește și în acest an, deși într-un ritm mai domol decât în anii precedenți. O îmbunătățire semnificativă a acestei situații ar putea fi realizată doar dacă statul începe să înregistreze excedente la bugetul primar. Pentru a restabili încrederea în politica fiscală și a diminua costurile de împrumut, este esențială implementarea unor reguli fiscale stricte, care să activeze automat măsuri de ajustare în cazul în care bugetul se abate de la traiectoria stabilită.
Conform lui Badea, e esențial ca măsurile de consolidare a finanțelor publice să nu afecteze investițiile, fie ele publice sau private, în domenii care stimulează puternic economia. Nu doar suma investițiilor contează, ci și modul în care sunt direcționate, deoarece calitatea acestora influențează direct capacitatea de creștere a economiei pe termen lung.
Investițiile în infrastructură, digitalizare și producția de energie eficientă pot stimula semnificativ productivitatea economică. Totuși, accesul la finanțare depinde de o situație financiară stabilă și de controlul inflației, elemente cruciale pentru o economie solidă și previzibilă. Este esențial să evităm ca presiunile bugetare să influențeze politica monetară, pentru a menține încrederea în politicile economice și a controla așteptările legate de inflație. De asemenea, trebuie să atragem investiții prin metode variate și să dezvoltăm piața de capital, făcând-o mai complexă și mai atractivă. În contextul actual, marcat de incertitudini globale, este vital să ne consolidăm economia, diversificând sursele de aprovizionare, creând rezerve strategice și menținând un nivel adecvat de protecție economică.