În cadrul discuțiilor, Pop a menționat provocările întâmpinate în procesul de creare a unei sucursale a Academiei Române în Chișinău.
Deși majoritatea populației se identifică ca români sau moldoveni, iar limba oficială este româna, conform Constituției, instituția noastră se confruntă cu dificultăți. Acestea sunt cauzate de un cadru legislativ inadecvat, legea din 2001 stipulând în mod restrictiv numărul și locația filialelor Academiei Române. Ioan-Aurel Pop susține că legea ar trebui modificată pentru a permite Academiei să își organizeze filialele în funcție de necesități, nu prin enumerarea lor într-un act normativ. Deși s-au inițiat demersuri în Parlament pentru a schimba legislația, progresul este lent. O propunere de modificare, nu de creare a unei legi noi (ceea ce ar fi un proces prea lung și complex), ar putea debloca situația.
Istoricul a menționat că omologii lor maghiari au reușit să realizeze acest lucru într-un singur an, prin deschiderea unei sucursale în Cluj.
Ioan-Aurel Pop a subliniat că înțelege profund realitățile din Republica Moldova, cunoscând bine contextul și dificultățile întâmpinate. El și-a exprimat speranța că, prin eforturi comune, se va reuși modificarea legislației pentru a permite înființarea unei filiale a Academiei Române la Chișinău. Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, i-a confirmat că o majoritate covârșitoare a colegilor săi (aproximativ 80%) ar dori să se alăture Academiei Române, însă acest lucru necesită implicarea și sprijinul statului român. Pop a menționat că, deși nu a detaliat modul în care ar trebui să se manifeste acest sprijin, este esențial pentru a ajuta Republica Moldova, o entitate culturală românească care a suferit multe de-a lungul timpului. El a încheiat afirmând că prezența Consiliului Academic Român reprezintă un pas important în această direcție.
Liderul Academiei a susținut demararea unui proces de reunificare, argumentând că schimbările recente din Republica Moldova creează oportunități. El a invocat ca model unirea Basarabiei cu România din 1918, subliniind că aceasta a fost posibilă datorită apropierii culturale și științifice dintre cele două zone.
Ioan-Aurel Pop a subliniat că Republica Moldova se află într-un moment crucial al istoriei sale, oferind o oportunitate unică pentru a avansa spre unirea cu România. El a menționat că procesul de apropiere a început deja prin colaborarea culturală și științifică, și a încurajat inițiativele spontane de unitate, bazate pe dorința profundă a românilor. Pop a avertizat că amânarea acestor acțiuni ar putea prelungi procesul cu decenii, îndepărtându-ne de un viitor comun.
Joi, Academia Română a găzduit evenimentul de prezentare a Consiliului Academic Român (CAR), o inițiativă comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei. CAR este conceput ca un forum de colaborare științifică de prestigiu, menit să faciliteze legături între instituțiile academice din spațiul românesc, incluzând cele două academii fondatoare și alte patru academii specializate din România.
Documentele fundamentale ale Consiliului Academic Român (CAR) – memorandumul, acordul de constituire și statutul – au fost oficializate prin semnăturile președinților celor șase academii care îl compun: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șişeşti” și Academia de Științe Tehnice din România.
Joi s-a desfăşurat prima întâlnire a Consiliului de coordonare, unde se va decide cine va ocupa funcțiile de conducere.