Deficitul bugetar a scăzut cu 0,88% din Produsul Intern Brut, marcând o îmbunătățire semnificativă a situației financiare.
În primele două luni ale anului 2026, economia a generat venituri totale de 103,73 miliarde de lei, o creștere semnificativă de 15,7% comparativ cu perioada similară din 2025. Această evoluție s-a reflectat și în PIB, unde ponderea veniturilor a crescut cu 0,37 puncte procentuale, în principal datorită creșterii veniturilor curente, în special a taxelor pe valoarea adăugată (TVA) și a impozitelor pe salarii și venituri.
Veniturile statului din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au atins 23,75 miliarde de lei în acest an, o creștere semnificativă de 20,6% față de anul trecut. Această evoluție favorabilă se datorează atât creșterii sumelor colectate inițial, cu 20,3%, cât și îmbunătățirii eficienței procesului de colectare. În același timp, au fost restituite 7,22 miliarde de lei din TVA în primele două luni ale anului 2026, față de 6,08 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, fapt ce a injectat lichidități suplimentare în economie, stimulând investițiile private.
Veniturile statului din impozite pe venit și salarii au atins 13,46 miliarde de lei, o creștere considerabilă de 22,3% comparativ cu anul precedent. Această creștere substanțială se datorează în principal impozitelor pe dividende, care au crescut cu 57,6% datorită unor plăți concentrate în luna decembrie 2025. De asemenea, și încasările din impozitele pe salarii au evoluat favorabil, cu o majorare de 8,7%, ca urmare a eliminării unor scutiri fiscale aplicate anterior în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Încasările din primele de asigurări au ajuns la 35,15 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 6% față de anul precedent. Această evoluție pozitivă se datorează atât unui număr mai mare de persoane care plătesc contribuții, cât și unei alocări mai mari de fonduri către Pilonul II de pensii, comparativ cu primele două luni ale anului 2025.
Încasările la bugetul de stat din accize au ajuns la 6,9 miliarde de lei, reprezentând o ușoară scădere de 0,9% față de anul trecut. Această diminuare se datorează în principal veniturilor mai mici obținute din taxele pe produsele din tutun, însă a fost compensată de o creștere semnificativă, de 13,8%, a încasărilor din accizele aplicate produselor energetice.
Anul trecut, România a primit de la Uniunea Europeană rambursări în valoare de 8,28 miliarde de lei, o sumă cu mult mai mare decât cea din anul precedent, reprezentând o creștere semnificativă de aproape 88%.
În primele două luni ale anului, cheltuielile publice s-au diminuat, ajungând la 117,96 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o scădere de 1,6% față de aceeași perioadă din 2025, iar raportat la Produsul Intern Brut, ponderea cheltuielilor a scăzut de la 6,3% la 5,8%.
În perioada analizată, cheltuielile destinate serviciilor sociale au ajuns la 43,18 miliarde de lei, reprezentând o ușoară creștere de 0,9% față de anul trecut. Această evoluție este legată de modificările legislative introduse prin Legea nr. 141/2025. De asemenea, un impact semnificativ asupra acestor cheltuieli l-au avut și compensațiile acordate din bugetul de stat pentru facturile la energie electrică și gaze naturale, în valoare de 6,97 milioane de lei, plătite în primele două luni ale anului 2026.
Plățile efectuate pentru dobânzi s-au ridicat la 10,26 miliarde de lei, o sumă similară cu cea înregistrată în anul precedent, reprezentând un procent comparabil din Produsul Intern Brut.
În prima parte a anului, cheltuielile cu salariile angajaților din sectorul public au fost de 27,13 miliarde de lei, o sumă mai mică cu aproape un miliard de lei comparativ cu anul trecut. Această scădere se datorează diminuării unor beneficii suplimentare acordate anumitor angajați și măsurilor luate pentru a controla costurile salariale în următorii ani. Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), aceste cheltuieli reprezintă 1,3%, o valoare cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
În primele luni ale anului, cheltuielile statului pentru diverse bunuri și servicii s-au ridicat la 14,43 miliarde de lei, reprezentând o diminuare de 2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere se datorează, în parte, achitării unor sume restante din 2024, provenite din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor, atât cu, cât și fără contribuția pacienților, precum și pentru cele utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate.
În 2023, investițiile au însumat 11,2 miliarde de lei, o sumă care cuprinde atât cheltuieli de capital, cât și investiții în programe de dezvoltare finanțate din resurse proprii și fonduri europene. O pondere semnificativă, de aproape 77%, a fost absorbită de proiectele finanțate prin fonduri nerambursabile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât din asistența financiară nerambursabilă, cât și din componentele de împrumut ale acestui plan.
În cursul anului, statul a alocat 1,49 miliarde de lei pentru diverse subvenții, cea mai mare parte fiind direcționată către transportul public și sprijinirea agriculturii. De asemenea, au fost acordate 16,85 milioane de lei pentru a compensa costurile cu energia electrică și gazele naturale suportate de clienții non-casnici.
În plus față de alte cheltuieli, s-au înregistrat 1,68 miliarde de lei, sumă destinată în mare parte acordării de burse elevilor și studenților, sprijinirii activităților religioase, plății unor despăgubiri civile și achitării sumelor legate de titlurile de plată emise de instituția responsabilă cu restituirea proprietăților.
În total, au fost efectuate plăți de aproape 9,72 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din diverse surse externe, precum programele europene 2014-2020 și 2021-2027, schemele de sprijin în agricultură, Fondul de Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).