Raportul analizează performanța economică a șapte țări – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia (grupate sub acronimul CEE5), Serbia și Turcia – a căror economii, luate împreună, ating o valoare totală de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, echivalentă cu dimensiunea economiei Japoniei.
Conform estimărilor Standard & Poor’s, prețul petrolului Brent ar urma să se stabilizeze în jurul a 80 de dolari pe baril în 2026, pentru a apoi coborî la 65 de dolari în 2027. Această evoluție nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra evaluărilor de credit ale țărilor din Europa Centrală și de Est.
În scenariul de stres (cotaţia barilului de petrol Brent va fi de 130 de dolari în 2026 şi va scădea la 100 de dolari în 2027), economiile consumatoare de energie şi dependente de importurile de energie vor fi probabil cele mai lovite, efectul depinzând de disponibilitatea rezervelor de capital şi de răspunsurile autorităţilor.
Agenția Standard & Poor’s a evaluat România cu un rating de „BBB minus”, un nivel considerat bun, dar cu o perspectivă îngrijorătoare, fiind abia peste pragul care ar indica o situație financiară nesigură. S&P anticipează o inflație de 6,8% în 2026, care să scadă treptat la 3,5% în 2027 și 3% în 2028. De asemenea, se așteaptă ca deficitul comercial să rămână semnificativ, în jur de 6,6% din PIB în 2026, diminuându-se la 5,9% și 5,8% în anii următori. Deficitul bugetar ar trebui să se reducă de la 6,4% în 2026 la 5% în 2027 și 4,8% în 2028. În ceea ce privește creșterea economică, se prognozează o evoluție modestă, cu 0,7% în 2024, o îmbunătățire la 2,3% în 2025 și stabilizare la 2% în 2028.
Conform estimărilor Standard & Poor’s, bazate pe un preț mediu al petrolului Brent de 80 de dolari în 2026 și 65 de dolari în 2027, inflația în România ar atinge 7,3% în 2026, coborând la 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028. Deficitul comercial ar fi de 7% din PIB în 2026, 6% în 2027 și 5,7% în 2028, în timp ce deficitul bugetar ar fi estimat la 6,5% în 2026, 5,5% în 2027 și 4,5% în 2028. Economia ar înregistra o creștere de doar 0,2% în acest an, dar se așteaptă o revenire puternică, cu 2,7% în anul următor și 2,3% în 2028.
Conform unor estimări pesimiste, bazate pe un preț ridicat al petrolului (130 de dolari în 2026, coborând la 100 de dolari în 2027), inflația din România ar atinge 9% în 2026, diminuându-se la 6% în 2027 și 4% în 2028. Deficitul comercial ar rămâne semnificativ, în jur de 8,2% din PIB în 2026, scăzând ușor la 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028. Deficitul bugetar ar urma o traiectorie similară, de la 7,7% în 2026 la 6,5% în 2027 și 6% în 2028. În ceea ce privește creșterea economică, se anticipează o scădere de 1% în acest an, urmată de o revenire puternică la 2,5% în 2025 și o stabilizare la 2% în 2028.
Prețul petrolului Brent, provenit din Marea Nordului, a înregistrat o creștere semnificativă în ultima săptămână, ajungând aproape de 117 dolari pe baril. Această evoluție marchează o ascensiune considerabilă față de începutul anului, când prețul se situa sub 60 de dolari.
Conform analiștilor de la S&P, economiile din Europa Centrală și de Est ar putea fi afectate grav, iar evaluările financiare ar putea suferi, dacă prețurile gazelor naturale se apropie de maximele atinse în 2022, o situație care nu este anticipată în prognozele actuale privind sectorul energetic.
Efectele scenariului de stres privind petrolul asupra ratingurilor suverane din CEE sunt neliniare şi depind de disponibilitatea rezervelor de capital şi de răspunsurile autorităţilor. Cele cu o capacitate internă semnificativă de generare a energiei, cum ar fi România, sau cu un mix semnificativ de cărbune, de exemplu Polonia, s-ar putea confrunta cu implicaţii macroeconomice mai puţin pronunţate. În cazul României, totuşi, creşterea mai slabă a PIB-ului şi a veniturilor fiscale ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidarea fiscală.
Se așteaptă ca țările cu o dependență mare de importurile de energie și cu o economie bazată pe consumul energetic, precum Turcia, Ungaria și Slovacia, să fie cele mai afectate. Agenția de rating S&P a deja semnalat îngrijorări cu privire la situația financiară a Ungariei și Slovaciei, acordându-le perspective negative, din cauza vulnerabilității lor la fluctuațiile prețurilor la resurse naturale.
În contrast cu Ungaria și Slovacia, care se bucură de o cultură a economisirii puternică, Turcia se confruntă cu dificultăți semnificative în ceea ce privește echilibrul său financiar, în special într-un scenariu economic nefavorabil. Inflația galopantă, lipsa de încredere a populației în lira turcească și rezervele valutare limitate ale băncii centrale exercită o presiune considerabilă asupra evaluării financiare a țării, care este deja relativ scăzută, fiind notată cu „BB minus”.