Potrivit acestuia, atacurile vizează o gamă largă de instituții publice, deși nu a precizat care sunt instituțiile cele mai frecvent afectate și nici nu a identificat grupurile de hackeri responsabile.
„Nu putem purta o discuție despre atacuri cibernetice doar din perspectiva Ministerului Apărării pentru că sunt foarte multe instituții care pot fi atacate şi noi monitorizăm în fiecare zi şi vedem mai mult de 10.000 de astfel de atacuri lansate împotriva instituţiilor noastre. La Ministerul Apărării avem o echipă specializată dedicată protecţiei instituţiei noastre şi contribuim şi la protecţia altor instituţii. Sunt mai multe instituții pe care le protejăm prin acest proiect”, a spus Radu Miruţă, marţi, la dezbaterile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la Bucureşti de grupul editorial The Economist.
„Din perspectiva mea cred că acest lucru trebuie adresat într-o manieră foarte clară pentru că altfel consecințele pot crea multe tulburări. Europa trebuie să aibă claritate sub acest aspect. Așadar, discuția nu se leagă numai de atacurile cibernetice, ci trebuie purtată și în ceea ce privește modalitatea în care transformarea digitală este folosită pentru a introduce fake news, pentru a influenţa percepţiile publicului larg asupra unor aspecte importante. Ca inginer de software, spun că singura modalitate de a lupta împotriva algoritmilor este de a folosi, de asemenea, algoritmi.
România se confruntă cu un număr semnificativ de atacuri cibernetice, autoritățile indicând că multe dintre acestea au legătură cu Rusia. Amplasarea strategică a țării, pe coasta Mării Negre, combinată cu apartenența la NATO și UE și sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, o transformă într-o țintă preferată pentru diverse acțiuni ostile, inclusiv atacuri informatice și campanii de dezinformare.
În luna martie, Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, a declarat la Digi 24 că a fost observată o creștere semnificativă a atacurilor de tip DDoS, care vizează blocarea accesului la site-uri și aplicații online. Multe dintre aceste atacuri aparțin unor grupări pro-Rusia.
Conform directorului DNSC, aceste atacuri nu sunt izolate, ci se încadrează într-un context mai complex, motivat de ambiții politice și interese economice.
În prezent, observăm o intensificare a activității grupului Noname057(16), o entitate care operează de mult timp și are legături cu guvernul rus. Este ironic, dar una dintre cele mai active grupări cibernetice în acest moment este pro-Rusă și utilizează atacuri DDoS. Aceste acțiuni se încadrează în strategiile de război hibrid ale unor state și sunt, de asemenea, motivate financiar, fiind realizate de grupuri de hackeri care profită din aceste activități. Astfel, motivațiile principale sunt de natură politico-ideologică, în cazul actorilor statali, și financiare, în cazul hackerilor.