Ministerul Justiției a comunicat prin intermediul AGERPRES că Radu Marinescu, ministrul justiției, a trimis Președintelui Român o listă cu propuneri pentru ocuparea pozițiilor de conducere din cadrul Ministerului Public.
Procurorul Cristina Chiriac a fost propusă pentru a ocupa poziția de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
* Marius Voineag – pentru funcţia de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
Procurorul Ioan-Viorel Cerbu a fost propus pentru a ocupa poziția de conducere a Direcției Naționale Anticorupție.
* Marinela Mincă – pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
Marius-Ionel Ştefan a fost propus pentru a ocupa poziția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorul Codrin-Horațiu Miron a fost propus pentru a ocupa poziția de conducere a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Alex-Florin Florența a fost propus pentru a ocupa poziția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost propus pentru a ocupa poziția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Deputatul Radu Marinescu a explicat motivele care l-au determinat să continue procesul de numire în funcție a Cristinei Chiriac, Marinelei Mincă și Gil-Julien Grigore-Iacobici, în ciuda faptului că Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii le-a respins candidaturile.
Ministrul Justiției a apreciat raportul de management al procurorului Cristina Chiriac, subliniind că acesta prezintă o viziune amplă asupra Ministerului Public, analizând atât unitățile specializate, cât și cele obișnuite. Documentul identifică probleme reale și propune soluții clare pentru îmbunătățirea funcționării instituției.
Radu Marinescu subliniază că experiența vastă a candidatei, dobândită în cadrul unor instituții precum parchetele de pe lângă judecătorii, DIICOT și DNA, se reflectă în propunerile sale. Acestea nu sunt doar idei teoretice, ci soluții practice, bazate pe o înțelegere profundă a modului în care funcționează sistemul și a problemelor reale cu care se confruntă. Candidata a prezentat un plan coerent, legând viziunea strategică de acțiuni concrete, oferind instrumente precise pentru a îmbunătăți coordonarea, monitorizarea și eficiența. Astfel, afirmațiile conform cărora candidata ar fi necunoscătoare a realităților Ministerului Public sunt infundate, fiind contrazise de proiectul său și de explicațiile oferite în timpul interviului.
Ministrul a menționat că remarca referitoare la presupusa lipsă de familiaritate a Marinelei Mincă cu activitatea DNA nu oferă o imagine completă asupra capacităților sale de conducere și a experienței sale profesionale.
Proiectul evidențiază o înțelegere solidă și detaliată a modului în care funcționează Direcția Națională Anticorupție, inclusiv a structurii sale, a proceselor interne și a punctelor slabe. Experiența vastă a candidatului, inclusiv în roluri de conducere, îi permite să înțeleagă și să gestioneze eficient provocările concrete cu care se confruntă DNA. Analiza SWOT identifică probleme precum volumul mare de muncă al angajaților, resursele limitate și schimbările legislative, propunând soluții practice și fezabile, bazate pe o viziune realistă asupra instituției. Strategia propusă de doamna procuror nu se limitează la o simplă enumerare a problemelor, ci oferă un plan coerent și durabil pentru prioritizarea și aplicarea soluțiilor. Astfel, recomandarea de a o menține pe aceasta în funcția de procuror-șef adjunct al DNA se bazează pe competențele dovedite, experiența relevantă și capacitatea de a transforma viziunea sa într-o realitate operațională, conform deputatului Marinescu.
Ministrul Justiției a apreciat că Gill-Julien Grigore-Iacobici demonstrează o bună cunoaștere a obiectivelor și a acțiunilor esențiale pentru buna funcționare a DIICOT, pe baza evaluării proiectului de management și a interviului susținut.
În ciuda faptului că Secția pentru procurori a identificat unele puncte slabe în proiect, aceste critici par a fi bazate mai mult pe interpretări personale și nu țin cont de modificările aduse pentru a-l face practic aplicabil. Procurorul a explicat în detaliu cum funcționează planul, legând analiza SWOT de obiectivele specifice, oferind exemple concrete de implementare și arătând cum vor fi utilizate instrumente precum SMART și PCM pentru a urmări progresul în toate aspectele. Astfel, proiectul nu este doar un document teoretic, ci un plan realist, bazat pe experiența managerială a candidatului și menit să îmbunătățească eficiența Direcției în toate domeniile, inclusiv în combaterea criminalității organizate, a terorismului, a traficului de persoane și a infracțiunilor financiare, a afirmat Radu Marinescu.
Decizia ministrului a inclus și avansarea propunerilor pentru Alex Florența și Marius Voineag, chiar și în lipsa aprobării Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform prevederilor legale, șeful statului are dreptul să refuze, în mod justificat, numirea unor persoane în funcții de conducere, comunicând public explicațiile pentru această decizie.
Președintele are la dispoziție cel mult 60 de zile, de la momentul în care ministrul Justiției îi transmite o propunere, pentru a decide dacă o acceptă sau o respinge, motivând în cazul unui refuz.