Având în vedere instabilitatea politică globală și, în particular, războiul din Orientul Mijlociu, experții anticipează o creștere a campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice. România este deja vizată de astfel de acțiuni, în special de atacuri DDoS, care, deși încă simple și de mică amploare, sunt lansate de diverse grupuri, inclusiv de state, împotriva unor instituții publice și private. Deocamdată, impactul acestor atacuri este limitat, cauzând doar întreruperi scurte ale funcționării unor site-uri web, dar scopul principal pare a fi creșterea vizibilității și a reputației atacatorilor, în special pe rețelele sociale, conform lui Rotariu.
De asemenea, a subliniat că, în contextul actual, România este supusă nu doar atacurilor cibernetice, ci și unor campanii de inducere în eroare, având ca scop diminuarea încrederii publicului în instituțiile statului.
Recent, chiar și instituția responsabilă cu securitatea cibernetică, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, a fost ținta unui atac. Deși incidentul nu a cauzat probleme de funcționare, modul în care a fost prezentat pe rețelele sociale a generat confuzie și a anticipat o perioadă de speculații și informații false despre atacuri cibernetice majore. Un exemplu concret este situația de săptămâna trecută, când un grup de hackeri a pretins că a pus site-ul ANAF în imposibilitatea de a funcționa. În realitate, site-ul a fost supus unui atac DDoS, care nu a afectat accesibilitatea, dar a avut loc pe 11 martie și a durat doar 20 de minute.
Este esențial să fim precauți și să verificăm cu atenție informațiile pe care le primim, mai ales în contextul actual în care suntem expuși atât atacurilor cibernetice, cât și campaniilor de dezinformare care vizează subminarea încrederii în instituțiile statului. Cu toate acestea, acest lucru nu trebuie să ne facă să neglijăm importanța măsurilor de securitate cibernetică și investițiile continue în soluții de protecție în acest domeniu, a precizat un oficial al Centrului Național de Securitate Cibernetică.
Conform informațiilor disponibile, Direcția Națională de Securitate Cibernetică urmărește în permanență diverse surse de informații pentru a identifica eventuale amenințări cibernetice la adresa țării.
Un atac DDoS (Distributed Denial of Service) constă în bombardarea unui site web sau a unei platforme online cu un volum enorm de solicitări, făcându-l să funcționeze defectuos sau chiar să nu mai fie accesibil. Atacatorii folosesc adesea rețele formate din dispozitive infectate și controlate de la distanță, numite botnet-uri, ceea ce face dificilă identificarea și blocarea surselor atacului, deoarece acestea sunt multiple și variate.
Datorită faptului că sistemele de comunicații sunt strâns legate între ele, atacurile DDoS pot fi lansate cu ușurință și de la distanță, putând avea efecte negative nu doar asupra țintelor principale, ci și asupra altor entități. Echipa responsabilă urmărește în permanență diverse surse de informații pentru a identifica potențiale amenințări la adresa României și a reușit să avertizeze din timp organizațiile vizate, oferindu-le sprijin pentru a contracara atacurile, atunci când a fost posibil, a explicat Mihai Rotariu.
Dan Cîmpean, directorul Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC), a infirmat vineri, prin intermediul rețelei sociale X, informațiile despre un presupus atac cibernetic asupra site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), revendicat de grupul de hackeri „BD Anonymous”. Cîmpean a precizat că nu s-a produs niciun atac și că site-ul instanței funcționează normal.