Înalta Curte de Casație și Justiție va primi, pe 18 februarie, o solicitare din partea Curții Constituționale a României legată de propunerea Guvernului Bolojan pentru modificarea sistemului de pensii al judecătorilor și procurorilor. Decizia a fost amânată din nou.
Deși se afla în concediu paternal, magistratul Gheorghe Stan, judecător, a fost prezent la ședința Curții Constituționale.
Conform Agerpres, magistratul Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, a participat miercuri la dezbaterile Curții Constituționale privind propunerile de modificare a sistemului de pensii pentru judecători și alți profesioniști din justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat o obiecție de neconstituționalitate cu privire la propunerea de reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, inițiată de Guvernul Bolojan, iar această sesizare a fost analizată de Curtea Constituțională în ședința de miercuri.
Curtea Constituțională a avut o ședință pe 16 ianuarie, la care au participat toți cei nouă judecători. Cu toate acestea, verdictul a fost amânat, deoarece mai multe documente, inclusiv un raport financiar suplimentar furnizat de Înalta Curte de Casare și Justiție, necesită o analiză mai atentă.
În ultimele două ședințe ale Curții Constituționale, lucrările nu au putut continua din cauza absenței a patru dintre cei nouă judecători. Aceștia, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, nominalizați de PSD, au justificat lipsa prin faptul că au fost solicitați să participe la activități profesionale în zile care nu sunt lucrătoare, iar programarea ședințelor a fost făcută într-un interval prea scurt.
Curtea Supremă de Justiție, sub conducerea Liei Savonea, a finalizat o analiză tehnică, efectuată cu sprijinul unui expert contabil, care indică faptul că sistemul de calcul al pensiilor de serviciu pentru magistrați, conform reglementărilor guvernamentale, ar genera sume mai mici decât cele obținute prin sistemul contributiv. Această concluzie a fost transmisă ulterior Curții Constituționale pentru examinare.
Guvernul a aprobat un plan de reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, conform căruia vârsta de pensionare va fi ridicată treptat până la 65 de ani. De asemenea, pensiile nu vor putea depăși 70% din salariul net încasat în ultima lună de muncă.
Consiliul Superior al Magistraturii nu a aprobat proiectul de lege privind pensiile judecătorilor și procurorilor, generând dezacorduri. Reprezentanții sistemului judiciar doresc ca pensiile să fie apropiate de nivelul salariului lor anterior, în timp ce prim-ministrul Ilie Bolojan susține că acestea nu ar trebui să depășească 70% din ultimul salariu net.
Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea primei versiuni a proiectului de reformă a pensiilor pentru judecători, decizie luată pe 20 octombrie, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat problema de neconstituționalitate. Motivul principal invocat de CCR a fost faptul că Guvernul nu a obținut un punct de vedere, chiar și consultativ, de la Consiliul Superior al Magistraturii, așa cum impune legea, în termenul legal.
În debutul lunii decembrie, toți judecătorii de la instanța supremă au decis să apeleze la Curtea Constituțională pentru a analiza și noul proiect de lege inițiat de Guvern.
Președintele Înaltei Curți de Justiție și Casa Națională de Justiție, Lia Savonea, a organizat o întâlnire cu judecătorii, în cadrul unei sesiuni speciale, pentru a le permite să-și prezinte punctele de vedere.
Toți cei 102 de membri ai corpului judiciar prezenți la întâlnire au decis, prin vot unanim, să apeleze la Curtea Constituțională.
Proiectul de lege, după aplicare, elimină practic pensiile de serviciu pentru judecători și procurori care nu sunt deja pensionați, diminuându-le semnificativ, chiar până la dispariție. Pentru cei care vor intra în sistem în viitor, pensiile vor fi mai mici decât cele din sistemul public de pensii. Conform Înaltei Curți de Casație și Justiție, această lege subminează independența justiției, încălcând standardele stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Constituțională. Toate aceste instanțe au emis decizii care arată că această abordare legislativă este incompatibilă cu protejarea independenței justiției. Mai mult, legea contravine unor hotărâri anterioare ale Curții Constituționale, care au respins deja soluții similare, încălcând astfel principiul supremiei Constituției și obligația de a respecta deciziile CCR.
Curtea de Apel consideră că legislația contestată generează o situație juridică nefavorabilă și inechitabilă pentru judecători în ceea ce privește drepturile lor la pensie, comparativ cu alte profesii sau categorii de persoane care beneficiază de pensii similare.
Conform susținătorilor, documentul care justifică propunerea legislativă nu include date concrete sau analize financiare care să demonstreze efectele economice ale acestei modificări.
Peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu în România, majoritatea – aproximativ 190.000 – fiind din domeniile apărare, ordine publică și securitate națională. Restul, peste 10.000, provin din alte profesii precum magistratură, administrație publică sau diplomație. Pentru a acoperi aceste plăți, inclusiv cele pentru magistrați, s-au alocat 2,2 miliarde de lei. În total, bugetul pentru pensiile militare în 2024 a ajuns la peste 14 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind direcționată către Ministerul Afacerilor Interne (peste 7,36 miliarde de lei), Ministerul Apărării (peste 5,5 miliarde de lei) și Serviciul Român de Informații (peste 1,08 miliarde de lei). Înalta Curte de Casație și Justiție critică argumentația privind necesitatea modificării legislației privind pensiile magistraților, considerând-o mai degrabă o tentativă de a influența opinia publică decât o analiză solidă și obiectivă.
Înainte de decizia Curții Constituționale, europarlamentarul Pîslaru a avertizat că România riscă să piardă definitiv suma de 231 de milioane de euro, într-un moment crucial și târziu.
Ministrul Dragoş Pîslaru a avertizat că decizia Curții Constituționale ar putea însemna pierderea definitivă a unei sume importante de 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile destinate investițiilor cruciale în infrastructura țării, precum educația, sănătatea și transportul. Soarta acestor bani depinde acum de o posibilă decizie a CCR luată în ultimul moment.
Această sumă, de 231 de milioane de euro, ar fi suficientă pentru a achiziționa o mie și două sute de ambulanțe moderne, a ridica un număr considerabil de școli, aproximativ o sută, sau pentru a finaliza o porțiune importantă de autostradă, în lungime de 50 de kilometri.
După ani de discuții și avertismente din partea Comisiei Europene privind problemele din sistemul de pensii, România a promis, în 2021, o reformă a pensiilor speciale prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Scopul acestei reforme, finanțată cu 231 de milioane de euro, este de a crea un sistem de pensii mai corect și echitabil pentru toți cetățenii, eliminând privilegiile și asigurându-se ca pensia să fie proporțională cu contribuțiile efectuate de-a lungul carierei, contribuind astfel la stabilitatea financiară a țării.
El critică lipsa de implicare reală a guvernelor începând cu noiembrie 2021 în rezolvarea acestei probleme, acuzându-le că au preferat să simuleze reforme prin includerea unor prevederi ascunse în legi, menite să fie invalidate ulterior de Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat cu impozitarea excesivă a anumitor pensii.
Conform spuselor ministrului, Ilie Bolojan a fost pionierul printre prim-miniștri, inițiind acțiuni concrete și bine definite în acest sens.
Încă de la preluarea mandatului, vara trecută, Executivul a făcut tot ce a fost posibil în conformitate cu legea pentru a pune în aplicare reforma sistemului de pensii al judecătorilor și procurorilor.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că Guvernul a elaborat o nouă abordare privind calculul pensiilor, ținând cont de experiența europeană și cu sprijinul Comisiei Europene. Această propunere, trimisă spre aprobare încă din septembrie, a fost considerată de Comisia Europeană ca îndeplinind o condiție importantă pentru deblocarea fondurilor europene. Cu toate acestea, legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar fi încercat să își protejeze anumite beneficii. Ministrul a criticat vehement reacția CSM, acuzând-o de acuzații nefondate și de denigrare a prim-ministrului, în ciuda comunicării constante și transparente cu Comisia Europeană.
Curtea Constituțională a respins, în octombrie 2025, printr-o decizie echidistanță, o propunere legislativă referitoare la îmbunătățirea procedurilor. Ulterior, guvernul a modificat procedura și a reînviat proiectul de lege, trimițându-l din nou spre aprobare chiar înainte de termenul limită de 28 noiembrie.
Conform lui Pîslaru, Curtea Constituțională a amânat de patru ori luarea unei decizii finale, invocând fie lipsa de informații necesare, fie absența judecătorilor numiți de PSD de la ședințele plenare.
El este de părere că sistemul judiciar trebuie să rămână independent și imun la influențele unor grupuri de interese.
Este esențial să subliniem că justiția nu trebuie compromisă de un grup de persoane cu interese proprii, influențate de o conducere suspectată de abuz de putere și implicare politică, mai ales în ceea ce privește controversatele pensii speciale. A refuza guvernului dreptul de a gestiona echilibrul bugetar înseamnă să subminezi fundamental separarea puterilor în stat. Orice persoană poate observa că modul în care s-a desfășurat acest proces a fost profund eronat. Românii resimt cu toții această nedreptate. Dacă această situație continuă, consecințele vor fi inevitabile. Este momentul să ne trezim la realitate.