Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică a România nu reprezintă automat un semnal de criză economică. Potrivit acestuia, nivelul actual este rezultatul acumulării deficitelor bugetare din anii anteriori.

Oficialul a explicat că statul a cheltuit constant mai mult decât a încasat, iar diferențele au fost acoperite prin împrumuturi. Acestea s-au adunat în timp, ceea ce a dus la depășirea pragului de referință stabilit la nivel european.

Deficitele mari au accelerat creșterea datoriei

Potrivit ministrului, anul 2024 a fost unul dificil pentru finanțele publice, cu un deficit bugetar de aproximativ 9,3% din PIB, în contextul unei creșteri economice modeste. Această combinație a contribuit semnificativ la majorarea datoriei publice.

Nazare a subliniat că datoria nu crește peste noapte, ci este rezultatul unor ani consecutivi de deficite ridicate, cheltuieli permanente majorate și decizii fiscale amânate.

Evitarea retrogradării ratingului de țară

Unul dintre principalele obiective ale guvernului a fost evitarea retrogradării ratingului de țară la categoria nerecomandată investițiilor. O astfel de decizie ar fi dus la creșterea costurilor de împrumut și la presiuni suplimentare asupra bugetului.

Menținerea ratingului de investiții a fost posibilă datorită plăților efectuate la timp și a semnalelor de ajustare fiscală.

Măsuri pentru stabilizarea finanțelor publice

Ministrul a arătat că reducerea deficitului trebuie să continue, iar prioritățile autorităților sunt:

• controlul cheltuielilor curente;
• disciplină bugetară strictă;
• stimularea creșterii economice;
• menținerea încrederii investitorilor.

Depășirea pragului de 60% din PIB este una dintre limitele stabilite de regulile fiscale europene, alături de deficitul bugetar de maximum 3% din PIB.

Importanța stabilității economice

Nazare a subliniat că stabilitatea și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru menținerea ratingului de investiții și pentru atragerea capitalului. Mesajele alarmiste sau instabilitatea politică pot duce la costuri mai mari de finanțare și la scăderea încrederii piețelor.

Concluzie

Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică nu reprezintă, în sine, o criză economică, ci rezultatul deficitelor acumulate în timp. Strategia guvernului vizează reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și menținerea ratingului de investiții, elemente esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.