România înregistrează în continuare deficite comerciale uriașe în ceea ce privește comerțul cu bunuri, iar una dintre cauzele principale este lipsa de investiții în sectorul industrial. Mai exact, doar unul din zece credite acordate de bănci ajunge în industrie, în timp ce restul merg spre comerț, servicii și alte domenii cu valoare adăugată mai redusă.
Industria – slab finanțată și tot mai puțin prezentă în economie
La finalul primului semestru din 2025, doar aproximativ 21.300 de firme industriale aveau credite bancare active. Numărul este relativ constant față de anul trecut, ceea ce indică o stagnare a apetitului pentru investiții în acest sector. În același timp, soldul creditelor pentru industria prelucrătoare este de aproximativ 127 miliarde de lei, o sumă modestă în comparație cu alte sectoare.
Deși industria contribuie cu 17,5% la PIB, activitatea sa a avut o evoluție negativă recent, trăgând în jos creșterea economică. Cu alte cuvinte, sectorul care ar putea produce bunuri de export este în scădere sau, cel puțin, subfinanțat.
Dominanța capitalului străin în producție
O altă problemă majoră evidențiată este faptul că niciuna dintre cele mai mari 100 de companii industriale din România (după cifra de afaceri) nu este deținută de capital românesc privat. Acest lucru indică o lipsă de competitivitate sau de sprijin pentru antreprenoriatul românesc în zona de producție, unde investițiile inițiale sunt mari, iar profitabilitatea se obține în timp.
Creditele merg către sectoare de consum, nu de producție
Comerțul și serviciile sunt domeniile care atrag majoritatea creditelor. Deși acestea pot susține economia internă, nu aduc un aport semnificativ în reducerea deficitului comercial. Din contră, favorizează consumul de produse din import, ceea ce adâncește dezechilibrul între exporturi și importuri.
Concluzie: România importă mai mult decât produce
Lipsa finanțării în industrie și absența capitalului românesc din marile firme de producție fac ca România să rămână dependentă de importuri. În lipsa unei strategii clare de stimulare a producției interne – fie prin credite, facilități fiscale sau investiții publice – deficitul comercial cu bunuri va continua să crească.