Economistul Cristian Socol, cunoscut drept “economistul neoficial” al Partidul Social Democrat (PSD), face apel ca în România să fie majorat salariul minim pe economie, iar această decizie trebuie susţinută de viitorul guvern condus de Ludovic Orban. În opinia sa, menţinerea salariului minim la nivelul actual, în context european, ar fi un pas înapoi.

Socol argumentează că România are unul dintre cele mai mici salarii minime convertite în euro din Uniunea Europeană, iar în acelaşi timp ponderea salariaţilor cu venituri mici este dublă faţă de media europeană. În ceea ce priveşte productivitatea muncii pe oră în raport cu costul forţei de muncă, România înregistrează una dintre cele mai mari diferenţe din UE.

Pe baza acestor date, Socol consideră că a păstra salariul minim îngheţat în 2026 ar fi o eroare: „Nicio ţară din UE nu îngheaţă salariul minim în acest moment”, spune el. De aceea, el susţine o creştere de la 4.050 lei brut (aproximativ 810 euro brut) la circa 4.590 lei brut începând cu 1 ianuarie 2026, ca măsură aliniată la dinamica europeană.

În viziunea sa, creşterea salariului minim nu este neapărat o povară pentru economie sau o sursă de şomaj pentru tineri sau lucrătorii în sectoarele vulnerabile (precum HoReCa sau construcţii). Din contră, Socol argumentează că mitul conform căruia majorările de salariu minim provoacă şomajul este infirmat de datele comparative.

Pe de altă parte, există rezistenţă din partea patronatelor – în special firmele mici şi mijlocii – care spun că nu au capacitatea de a suporta costurile unei majorări. Însă Socol îndeamnă ca decizia să fie privită nu doar prin lentila costurilor imediate, ci ca o investiţie în forţa de muncă, în puterea de cumpărare şi, implicit, în competitivitatea pe termen mediu.

Ce implicaţii ar avea decizia

• O creştere a salariului minim ar putea conduce la majorarea consumului intern, dacă puterea de cumpărare creşte în mod real.
• Ar putea exista presiuni suplimentare pe costurile de personal pentru firmele mai mici, ceea ce necesită măsuri compensatorii (ex: facilităţi fiscale temporare, stimulente pentru investiţii în productivitate).
• Decizia transmite un semnal politic şi economic: economia României urmăreşte alinierea la standardele europene şi nu rămânerea în urma în termeni de salarizare şi competitivitate.

Concluzie
Cristian Socol consideră că majorarea salariului minim în România este justificată atât statistic, cât şi strategic. În opinia sa, o economie sănătoasă nu este construită doar pe costuri reduse, ci pe productivitate, forţă de muncă bine remunerată şi cerere internă robustă. Decizia guvernului – care va urma – privind salariul minim va fi un indicator important pentru direcţia pe care o va lua economia românească.