Începând cu 1 iulie, liberalizarea completă a pieței energiei din România ar putea aduce un val de scumpiri care va afecta grav nivelul de trai, consumul și producția. Previziunile privind dublarea prețului la electricitate au stârnit îngrijorări, iar impactul s-ar putea resimți atât la nivel economic, cât și social. Deși unii politicieni susțin că prețurile cresc din cauza cererii și ofertei într-o piață liberă, organizații precum Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) atrag atenția asupra unui sistem dezechilibrat și netransparent, în care consumatorii sunt dezavantajați, iar companiile profită.
Liberalizarea energiei: între promisiuni și realitate
Procesul de liberalizare a început în 2013, sub guvernul Ponta, cu eliminarea treptată a prețurilor reglementate. În 2018, piața de furnizare era teoretic liberă, iar consumatorii puteau alege oferte mai avantajoase. Totuși, în același an, guvernul Dăncilă a blocat progresul prin introducerea unei suprataxe de 2% din cifra de afaceri a companiilor din energie, bani care ar fi trebuit să sprijine consumatorii vulnerabili, dar care au ajuns într-un fond bugetar fără transparență.
După intervenții repetate ale guvernelor succesive, liberalizarea reală a fost amânată sau modificată, fără o informare adecvată a populației. Crizele energetice generate de conflictul din Ucraina și deciziile de plafonare și subvenționare au adâncit confuzia și instabilitatea.
Prețuri libere, dar controlate de stat
Deși teoretic piața este liberă, statul rămâne principalul actor prin companiile de stat care domină producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie. Tot statul stabilește fiscalitatea, reglementările și alocarea subvențiilor. Această intervenție masivă contrazice principiul de formare liberă a prețurilor.
Pe de altă parte, furnizorii cunosc foarte bine cererea de energie și ar putea anticipa variațiile de consum. Cu toate acestea, prețurile continuă să crească, în ciuda reducerii cererii industriale și a capacității de trading. APCE acuză practicile speculative ale marilor furnizori care urmăresc doar maximizarea profiturilor.
În ceea ce privește oferta, România produce energie mai scump decât alte state europene, din cauza eficienței scăzute, pierderilor tehnologice și costurilor ridicate. Totodată, producția este instabilă, importurile sunt necesare în perioadele de vârf, iar proiectele noi se confruntă cu întârzieri.
Piața imperfectă și profiturile uriașe
Concurența reală în energie este limitată. În electricitate, companiile mari sunt controlate de stat, iar în domeniul gazelor naturale piața este dominată de doar doi producători principali. Tarifele sunt aprobate de aceleași autorități care controlează infrastructura, iar consumatorul nu are opțiuni reale de alegere.
Statul a cheltuit peste 32 de miliarde de lei începând cu 2022 pentru a plafona prețurile, bani care au ajuns în conturile furnizorilor. Marjele de profit sunt uriașe – în unele cazuri de peste 700%. De exemplu, energia cumpărată de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh este revândută cu până la 0,84 lei/kWh.
Ajutoare sociale în fața unui sistem inechitabil
Guvernul propune un nou program de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, estimând că 3,5 milioane de gospodării ar putea beneficia de ajutor pentru plata facturilor. Programul ar urma să se aplice până în martie 2026, cu un buget estimativ de 800 milioane lei pentru ultimele șase luni ale acestui an. Spre deosebire de programele anterioare, solicitările trebuie inițiate de cetățeni, prin intermediul primăriilor, furnizorilor sau oficiilor poștale.
Concluzie: Românii plătesc, alții profită
Din 1 iulie, România riscă să intre într-o etapă în care energia devine inaccesibil de scumpă pentru mulți. Lipsa de informare, intervențiile incoerente ale autorităților și o piață dominată de interese comerciale pun întreaga povară pe umerii consumatorului. În loc să beneficieze de un sistem competitiv și echitabil, cetățenii sunt obligați să suporte un mecanism care favorizează doar profiturile.