România se confruntă cu o deteriorare a echilibrului bugetar în prima parte a anului 2025. Deficitul bugetar a ajuns la 3,4% din PIB în primele cinci luni ale anului, în ciuda creșterii încasărilor fiscale. Creșterea accelerată a cheltuielilor publice a anulat orice progres făcut pe partea de venituri, generând îngrijorări în rândul analiștilor și o reacție reținută din partea Băncii Naționale a României.

Guvernul continuă să alimenteze cheltuielile

Conform Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu peste 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul îmbunătățirii colectării TVA și al contribuțiilor din venituri salariale. Cu toate acestea, cheltuielile au crescut într-un ritm și mai alert, în special cele de investiții și transferuri către autoritățile locale.

Guvernul interimar a aprobat sume suplimentare pentru proiecte de infrastructură, modernizarea aeroporturilor regionale și extinderea rețelelor de educație timpurie. De asemenea, au fost acordate fonduri din rezerva bugetară pentru diverse instituții, ceea ce a alimentat percepția unei politici fiscale relaxate, în prag de alegeri parlamentare.

BNR evită relaxarea monetară

În acest context, Banca Națională a României a optat să mențină rata dobânzii-cheie la 6,5%, în pofida unei scăderi ușoare a inflației. Decizia reflectă preocupările privind stabilitatea macroeconomică și presiunile care vin din direcția politicii fiscale. Guvernatorul BNR a atras atenția că menținerea deficitului la un nivel ridicat poate pune presiune suplimentară asupra cursului valutar și a costurilor de finanțare ale statului.

Potrivit experților în economie, o eventuală relaxare a politicii monetare în condițiile unui deficit fiscal ridicat ar putea avea efecte pro-ciclice și ar amplifica dezechilibrele structurale deja existente.

Riscuri iminente

Creșterea deficitului ridică mai multe semnale de alarmă:

• Costurile de împrumut ale statului ar putea crește în lunile următoare, pe fondul scăderii încrederii investitorilor.

• Leul ar putea suferi presiuni de depreciere în fața euro și a dolarului.

• România riscă reactivarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, în cazul în care nu adoptă măsuri corective credibile.

Execuția bugetară din primele luni ale anului 2025 arată o tendință îngrijorătoare: cheltuieli tot mai mari în ciuda unui context fiscal fragil. BNR răspunde printr-o politică de prudență monetară, dar fără sprijinul unei consolidări fiscale reale, România riscă să piardă controlul asupra stabilității macroeconomice. Lunile următoare vor fi esențiale pentru adoptarea unor măsuri clare și credibile, în vederea temperării deficitului și evitării unor costuri economice majore.