Un discurs recent al președintelui BCE, Christine Lagarde, apărut în Financial Times, propune ca euro să devină principala monedă de rezervă la nivel mondial – însă această viziune ignoră elemente economice fundamentale care ridică obstacole importante.

De la relaxare monetară la realități structurale

BCE a redus din nou dobânda de politică monetară, marcând a opta diminuare consecutivă – oficial, pentru susținerea economiei europene, dar realitatea este că blocul euro-ului se confruntă cu o deteriorare industrială. Germania, motorul economic regional, este afectată de dezindustrializare accentuată și costuri energetice ridicate  .

Politica de relaxare monetară – nevoală care acoperă o realitate a creșterii limitate – nu poate fi soluția centrală. Economia zonei euro se confruntă cu probleme structurale: îmbătrânirea populației, scăderea productivității și competiției externe, toate agravate de costuri energetice în creștere  .

Aurul devine a doua opțiune în rezerva globală

Date recente de la BCE arată că aurul a depășit euro și a devenit al doilea activ preferat ca rezervă globală, după dolar  . Investitorii și băncile centrale au reacționat la riscurile de contrapartidă și sancțiuni – cele mai frecvente pe activele denominare în euro – și s-au orientat spre aur pentru siguranța pe termen lung  .

Probleme structurale nerezolvate

Lagarde ridică trei direcții: consolidarea pieței unice, eliminarea barierelor de reglementare și întărirea uniunii piețelor de capital – alături de reforme instituționale, precum eliminarea veto-ului în Consiliu. Totuși, aceste propuneri nu satisfac problemele fundamentale. Zona euro nu este – încă – o zonă monetară optimă: forța de muncă rămâne inflexibilă, nu existo transferuri fiscale eficiente, iar economia este fragmentată  .

Astfel, euro suferă din cauza diferitelor ritmuri economice dintre statele membre, iar politica monetară comună nu mai răspunde la nevoi specifice individuale. Instituțiile puternice nu sunt singurul determinant al statutului de monedă de rezervă: baza productivă și stabilitatea economică contează mai mult  .

Opinie: euro global – o iluzie periculoasă

Critici din presa internațională, precum The Telegraph sau publicații de specialitate precum UnHerd, califică visul unui euro global drept fantezist. UE este o confederație fiscal diverse, carențele instituționale sunt serioase, iar fragmentarea politică și economică reduce atractivitatea monedei unice  .

În concluzie, transformarea euro într-o principală monedă de rezervă nu poate fi realizată dacă se ignoră deficiențele structurale: dependența energetică, lipsa unei uniuni fiscale și instituționale, diferențele de competitivitate între statele membre. Mai întâi, trebuie să recunoaștem aceste obstacole și să le rezolvăm; altfel, visul nutit de Bruxelles și Frankfurt va rămâne doar o iluzie.