Până în cele din urmă, toate țările din Uniunea Europeană vor fi obligate să adopte portofelul digital european pentru identitate. Fiecare stat membru va dezvolta propria aplicație, iar cetățenii vor beneficia de acces simplificat și mai rapid la diverse servicii, atât guvernamentale, cât și comerciale, eliminând necesitatea documentelor fizice și a copiilor de acte.
Viitoarele portofele digitale vor oferi utilizatorilor un grad sporit de autonomie și control asupra informațiilor personale pe care le conțin.
Începeți să vă gândiți unde ați pus o copie a cărții de identitate și imaginați-vă ce s-ar putea întâmpla cu ea acum. Realitatea este că nu mai puteți influența ce se întâmplă cu acel document. Trebuie să acceptați acest lucru.
Conform lui Cătălin Giulescu, odată ce vom avea la dispoziție acest instrument digital, vom putea controla ce tipuri de date vom împărtăși, deși anumite reguli sunt deja impuse de legislație. Această afirmație a fost făcută în cadrul evenimentului „Identitate: de la cartea electronică la portofelul european”, organizat de Edge Institute.
Conform Ministerului Afacerilor Interne, șoferii vor putea prezenta polițiștilor rutieri permisul de conducere sub formă digitală, prin scanarea unui cod QR. Această variantă electronică a permisului va fi disponibilă în portofelul european de identitate digitală și va avea aceeași putere legală ca și cel fizic.
Noua carte de identitate electronică va facilita crearea unui cont în aplicație și, ulterior, accesul la aceasta prin autentificarea utilizatorului.
Mai mult de un milion și jumătate de români au primit deja cartea de identitate electronică, însă absența domiciliului menționat pe aceasta a creat dificultăți. Mulți cetățeni au fost nevoiți să prezinte documente suplimentare pentru a-și dovedi adresa în diverse situații.
Conform explicațiilor lui Giulescu, măsura a fost luată intenționat, urmând principiul GDPR care impune colectarea doar a datelor strict necesare.
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a menționat că experiența acumulată în ultimii ani arată că, pentru multe servicii publice, adresa de domiciliu nu mai este obligatorie. El a subliniat că cetățenii ar trebui să aibă control asupra informațiilor personale pe care le oferă, deși există situații în care dezvăluirea unor date este necesară pentru a beneficia de anumite servicii. În plus, a adăugat că este importantă conștientizarea publicului cu privire la aceste aspecte.
În afară de investițiile în infrastructură și îmbunătățirea sistemului administrativ, Giulescu a subliniat o problemă importantă, dar des trecută cu vederea: lipsa de informare a oamenilor cu privire la drepturile și obligațiile lor în ceea ce privește protecția datelor personale.
Consider că suntem insuficient de informați și conștienți cu privire la protecția datelor personale. Tendința de a ne baza pe instituții precum statul sau companii precum CFR Călători pentru a ne proteja datele este greșită. Protecția datelor este o responsabilitate comună, iar fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă acest lucru. Acțiunile noastre zilnice, precum postarea de fotografii cu geolocalizare și detalii despre dispozitivele pe care le folosim, ne expun riscuri semnificative. Trebuie să învățăm să controlăm mai bine aceste informații și să fim mai precauți în ceea ce dezvăluim. Cred că, în viitor, portofelele digitale vor deveni un instrument esențial pentru a ne proteja datele, atât în relația cu autoritățile, cât și între cetățeni.
Conform oficialilor, noul format electronic al cărții de identitate reprezintă un punct de tranziție către implementarea portofelului digital european. Ministrul Giulescu subliniază că această carte electronică este un pas necesar în procesul de digitalizare.
România dispune deja de baza tehnologică necesară pentru a implementa un sistem de identitate digitală descentralizată, având la dispoziție soluții existente, precum platforma de servicii a Ministerului Afacerilor Interne.
Funcționalitatea este disponibilă în prezent pe platforma Ministerului de Interne, permițând utilizatorilor să o testeze și să distribuie informații precum fotografii sau intervale de vârstă prin intermediul codurilor QR. Ministerul demonstrează astfel pregătirea sa în ceea ce privește interoperabilitatea și oferă servicii electronice accesibile, folosind atât cartea electronică de identitate, cât și sistemul RO-ID, stabilind, în esență, direcția de dezvoltare în acest domeniu.
Chiar dacă avem la dispoziție soluții tehnologice, punerea lor în practică este amânată din cauza unor dificultăți structurale și organizaționale în cadrul administrației publice.
Deși cartea electronică de identitate ar trebui să fie un document universal valabil, există numeroase cazuri în care nu este recunoscută. În astfel de situații, cetățenii sunt nevoiți să prezinte un document separat, de obicei un formular A4, care să confirme adresa lor. Medicul Giulescu subliniază, de asemenea, că o lipsă de înțelegere și compasiune din partea funcționarilor publici agravează adesea această problemă.
În urma a aproape trei decenii petrecute în administrația publică, am observat frecvent o atitudine de indiferență și detașare din partea unora dintre funcționari. Aceștia par convinși că nu vor suporta consecințe pentru acțiunile lor, lipsindu-le complet capacitatea de a se pune în locul celorlalți. Conștienți de faptul că ziua de lucru se apropie de sfârșit și de siguranța locului de muncă, acești angajați manifestă o lipsă de implicare și responsabilitate.
Există o reticență în a accepta transformările, chiar și în rândul celor care lucrează în administrație. Sunt multe aspecte care ar trebui modernizate, iar unii funcționari sunt îngrijorați de impactul digitalizării.
Mulți se tem că inteligența artificială le va prelua locurile de muncă, însă le sugerez să nu se teamă, ci să se familiarizeze cu ea și să învețe să o folosească. Cred că inteligența artificială nu va înlocui oamenii, ci va contribui la creșterea calității serviciilor pe care le oferim.
Conform spuselor funcționarului, principala provocare cu care ne confruntăm este creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică.
În ciuda dificultăților existente, România a fost gazda, la București, în zilele de 17 și 18 martie, a unui exercițiu important la nivel european, menit să testeze funcționarea Portofelului european pentru identitate digitală. La acest eveniment au participat specialiști din diverse domenii – furnizori de tehnologie, autorități responsabile cu certificarea și dezvoltatori – din toate statele membre ale Uniunii Europene.
Testele au urmărit să confirme capacitatea sistemelor create în diverse țări de a interacționa și de a lucra împreună ca un întreg.
Unsprezece organizații active în domeniul identității digitale europene, incluzând companii care oferă portofele electronice, autorități de certificare și dezvoltatori de software, au luat parte la o sesiune de testare. În cele două zile de evaluare, au fost efectuate 44 de verificări pentru a asigura funcționarea corectă a sistemelor, iar 36 dintre acestea au fost finalizate cu rezultate pozitive.
Verificările efectuate au confirmat că diversele aplicații și sisteme din cadrul platformei pot funcționa împreună fără probleme, chiar și în situații practice de utilizare a semnăturilor digitale. Aceasta demonstrează că ecosistemul EUDI Wallet este gata să ofere utilizatorilor acces facil la soluții de identificare digitală.
CertSIGN, o firmă românească specializată în soluții digitale, a demonstrat la un exercițiu recent că produsele sale se integrează perfect cu standardele europene. Prin utilizarea unui mediu de test propriu, compania a arătat că tehnologiile dezvoltate în România pot contribui la crearea unui spațiu digital mai sigur și mai performant, conform afirmațiilor directorului general, Adrian Floarea, care a subliniat importanța validării standardelor în situații practice.
Conform anunțului făcut de Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, în ianuarie, la Radio România Liberă, sistemul european de identitate digitală ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului curent.
Conform lui Corneliu Mănescu, oficial din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, România ar trebui să aibă cel puțin un portofel electronic funcțional până la sfârșitul anului 2026, conform informațiilor publicate de Agerpres.