Incidentele recente din Golful Persic, o zonă crucială pentru aprovizionarea Europei cu energie și produse petroliere, au dus la blocaje în transportul maritim. Această perturbare a fluxului de mărfuri a determinat o creștere rapidă a prețurilor, cu implicații directe asupra costului carburanților pentru consumatori. Situația actuală ar putea obliga Banca Centrală Europeană și Banca Angliei să își reevalueze prognozele economice, iar Banca Angliei ar putea fi nevoită să întârzie eventualele scăderi ale ratelor dobânzilor până la stabilizarea situației geopolitice, conform Agerpres.
Ormuz, un pasaj maritim important aflat între Oman și Iran, reprezintă o rută vitală pentru exporturile țărilor din Golf, în special pentru petrol, gaze naturale și diverse produse chimice. Prin această strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din producția globală de petrol, inclusiv cea din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, alături de cantități considerabile de gaz natural lichefiat provenit din Qatar.
În urma deciziei de a renunța la sursele de energie rusești, cauzată de conflictul din Ucraina, Europa a intensificat importurile din țările din regiunea Golfului. Conform datelor oficiale, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente state europene de gazul natural lichefiat (GNL) care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. În plus, țările din Golf sunt furnizori importanți de propan, butan și etan, produse esențiale pentru încălzire, combustibil și agricultură.
În contextul tensiunilor din Iran, un număr considerabil de nave, printre care și cele care transportă petrol și gaze naturale lichefiate, s-au adunat în apropierea Strâmtorii Hormuz, conform informațiilor din domeniul transporturilor maritime. Această situație a determinat o reacție imediată pe piețele energetice, prețurile petrolului și gazelor înregistrând o creștere semnificativă. Contractele futures pentru petrolul Brent au avansat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, iar prețul gazelor naturale la Amsterdam a urcat cu 19%, până la 38 de euro pe megawatt-oră.
Conform estimărilor Băncii Centrale Europene din decembrie 2025, se preconizează un cost de 29,6 euro pentru un megawat-oră de gaze naturale, iar în acest an, prețul petrolului ar trebui să se situeze în jurul valorii de 62,5 dolari pe baril.
Banca Centrală Europeană va face publice noile sale estimări economice pe 19 martie. Pentru a putea realiza acest lucru, datele relevante, inclusiv prețurile la energie, trebuie să fie disponibile cu trei săptămâni înainte, adică săptămâna viitoare. Aceasta înseamnă că BCE va trebui să își revizuiască și estimările legate de evoluția inflației cauzată de prețurile energiei.
Conform studiilor efectuate de Banca Centrală Europeană, o majorare semnificativă a prețurilor la petrol și gaze ar afecta mai mult inflația decât creșterea economică. Estimările din decembrie indică faptul că o creștere constantă de 14% a prețurilor la energie ar diminua creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, în timp ce inflația ar crește cu 0,5%. Efectele ar fi similare și în anul următor, după care s-ar diminua treptat.
Sondajele Reuters indică o creștere economică temperată în zona euro și în Marea Britanie, cu o expansiune de 1,2% în acest an și 1% în cel următor, ambele economii urmând să înregistreze o creștere de 1,4% în 2026-27. În contrast, economia americană se așteaptă să performeze mai bine, cu o creștere a Produsului Intern Brut estimată la 2,5% în 2024 și 2% în 2025-26.
Chiar dacă ar exista efecte economice negative, acestea nu s-ar compara cu cele resimțite în 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a prețurilor la energie. Conform unui raport al Comisiei Europene, acea situație a încetinit creșterea economică cu un procent și a împins inflația în sus cu două procente.
Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că o monedă euro cu o valoare relativ stabilă ar putea diminua efectele negative, având în vedere că prețul energiei este exprimat în dolari. De asemenea, BCE anticipează că efectul asupra creșterii economice va fi tranzitoriu, deoarece economia are capacitatea de a se adapta, fără a afecta pe termen lung potențialul de producție, conform unui studiu recent.
Experții financiari anticipează că Banca Centrală Europeană nu va face modificări semnificative ale ratelor dobânzilor în viitorul apropiat, menținându-le stabile pe parcursul anului. BCE pare să adopte o strategie de așteptare, nefiind influențată de fluctuațiile temporare ale pieței sau de creșterile ocazionale ale prețurilor la energie.
Evoluția situației și orice răspuns vor fi determinate de intensitatea și amploarea conflictului. Donald Trump, președintele Statelor Unite, a sugerat duminică că o eventuală acțiune împotriva Iranului ar putea dura aproximativ o lună.
Experții de la Commerzbank consideră că un conflict de scurtă durată nu ar avea efecte economice majore. Totuși, o escaladare și o prelungire a războiului de câteva luni ar putea duce la o creștere a inflației în zona euro cu cel puțin 1% și la o încetinire a creșterii economice. Având în vedere că inflația actuală în zona euro este deja sub ținta stabilită de Banca Centrală Europeană, o creștere moderată nu ar reprezenta o amenințare pentru stabilitatea prețurilor.
Banca Centrală Europeană urmărește cu atenție dacă o creștere neașteptată a prețurilor determină o schimbare a așteptărilor privind inflația pe termen lung și influențează acordurile salariale și politica de prețuri, un fenomen cunoscut sub numele de efecte secundare. Totuși, aceste efecte nu vor fi vizibile decât peste câteva luni. Deocamdată, BCE va monitoriza evoluțiile, dar va ignora fluctuațiile temporare ale prețurilor.