Având în vedere fluctuațiile mari de pe piața energiei, creșterea prețurilor la carburanți devine o cale importantă prin care instabilitatea geopolitică afectează economia. Conform lui Csaba Bálint, cercetător la RoEM-UBB FSEGA, prețul mai mare al petrolului poate încetini dezvoltarea economică în mai multe feluri. În primul rând, direct, deoarece reduce banii pe care oamenii îi au la dispoziție, ceea ce duce la mai puține cumpărături și, prin urmare, la o creștere economică mai lentă. În al doilea rând, indirect, deoarece o economie globală mai slabă, în special în zona euro, afectează și economia României. În plus, incertitudinea economică face ca firmele și oamenii să fie mai precauți, amânând investițiile și cheltuielile care nu sunt strict necesare.
Tensiunile crescute în Iran au provocat o reacție rapidă pe piețele globale, manifestată printr-o creștere semnificativă a prețurilor la petrol și alte resurse energetice. Analistii de la RoEM-UBB FSEGA au comparat situația actuală cu criza energetică din 2022, declanșată de conflictul din Ucraina, pentru a evalua amploarea problemei.
Începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, a determinat o majorare rapidă a prețurilor la energie. Petrolul Brent a crescut cu aproape 23% într-o lună, ajungând de la 96,84 dolari la peste 119 dolari pe baril. Similar, prețul gazului natural a urcat cu peste 25%, de la 88,89 euro la peste 111 euro pe MWh. În contrast, tensiunile dintre SUA, Israel și Iran, în februarie 2026, au provocat o creștere mult mai mare a prețurilor: petrolul Brent s-a scumpit cu aproape 60% și gazul natural cu peste 71% în aceeași perioadă.
Conform cercetătorului Bálint-Zsolt Nagy de la RoEM-UBB FSEGA, prețurile gazelor naturale ar putea crește semnificativ din nou în toamnă, similar cu situația din 2022. Această evoluție ar fi determinată de o posibilă escaladare și prelungire a conflictului din Iran. Nagy subliniază că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar avea un impact mult mai mare asupra aprovizionării globale cu petrol decât cel cauzat de războiul din Ucraina, putând fi de 15 până la 20 de ori mai grav.
Conform analizei echipei RoEM-UBB FSEGA din 2022, situația financiară a statului român a permis guvernului să aplice măsuri de sprijin și subvenții mai ample. Acest lucru a fost posibil deoarece, după perioada pandemică, bugetul de stat începuse să se stabilizeze, înregistrând un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut în 2021. Totuși, la sfârșitul anului respectiv, deficitul a crescut la 7,6%.
Conform analizei echipei RoEM-UBB FSEGA, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea încetini dezvoltarea economică a României prin trei căi principale.
România, deși mai puțin dependentă energetic decât alte țări din zonă, se confruntă cu o inflație accentuată. Creșterea prețurilor la petrol, reflectată rapid în costurile de transport, producție și distribuție, slăbește capacitatea de a concura a firmelor și reduce veniturile disponibile ale familiilor. Această situație, combinată cu o scădere a consumului, frânează dezvoltarea economică a țării.
Creșterea economică a zonei euro, principala piață pentru produsele românești, este afectată de prețurile mari la petrol și de instabilitatea geopolitică la nivel mondial. Această situație generează îngrijorări pentru exportatorii români, deoarece o posibilă scădere a exporturilor ar putea încetini creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al țării noastre.
Având în vedere climatul economic și geopolitic actual, marcat de incertitudini, atât firmele, cât și persoanele fizice tind să fie mai circumspecte. Companiile își reprogramează investițiile, dorind să se adapteze rapid la eventuale schimbări economice, iar oamenii preferă să economisească, limitându-și cheltuielile. Această prudență se reflectă și în deciziile investitorilor, care devin mai reticenți, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor pentru finanțarea datoriei publice.
Conform analizei lui Csaba Bálint, situația economică a României în 2026 pare să se deterioreze. El avertizează că o majorare de 10% a prețului petrolului Brent ar putea duce la o creștere de aproximativ 0,3% a inflației anuale în țara noastră.
Experții de la RoEM-UBB FSEGA consideră că stabilirea unor limite pentru prețul carburanților, prin controlul marjelor de profit, este o măsură temporară, utilă pentru a oferi timp companiilor și consumatorilor să se adapteze la situația actuală. Totuși, pe termen lung, aceste intervenții pot crea probleme în economie, inclusiv lipsă de produse, fiind astfel o soluție greu de menținut.
Situația actuală este complicată de diminuarea resurselor de petrol, cauzată de restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, ceea ce duce la scumpirea carburanților. Guvernul a luat deja măsuri provizorii, până în iunie 2026, pentru a diminua impactul imediat asupra prețurilor la combustibil și a oferi timp companiilor să se adapteze. Totuși, aceste intervenții nu pot fi o soluție pe termen lung, iar guvernul trebuie să se asigure că politicile sale nu agravează problemele financiare existente. Având în vedere situația financiară delicată și resursele limitate, este crucial ca măsurile luate să fie bine calculate și sustenabile, a subliniat Csaba Bálint.
Conform analiștilor de la RoEM-UBB FSEGA, o rezolvare pe termen lung a conflictului din Iran ar putea contribui la calmarea prețurilor la energie în următoarele una sau două luni. Totuși, chiar și în această situație favorabilă, tensiunile politice și economice existente, alături de teama unei reaprinderi a conflictului, ar putea continua să afecteze modul în care evoluează piețele energetice.
Romanian Economic Monitor (REM) este un proiect inovator, inițiat de universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care oferă gratuit acces la date și analize economice actualizate despre România. Echipa de cercetători specializați în economie și modelare macroeconomică a creat această platformă pentru a facilita înțelegerea evoluției economice, adresându-se factorilor de decizie, companiilor, jurnaliștilor și publicului larg. Scopul REM este de a deveni o sursă de încredere pentru informații economice, ajutând la luarea unor decizii bine fundamentate și contribuind la combaterea dezinformării în acest domeniu.
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din România și un centru de excelență în domeniul economiei și al afacerilor. Aceasta oferă o gamă largă de programe educaționale, de la licență până la doctorat, precum și cursuri de perfecționare și programe de cercetare de ultimă oră, consultanță și inițiative pentru dezvoltare durabilă. Peste 8.900 de studenți sunt instruiți de o echipă de peste 386 de profesori și cercetători, atât în Cluj-Napoca, cât și în campusurile din Reșița, Sfântu Gheorghe și Sighetul Marmației. Un moment important a fost aderarea, în iunie 2021, a UBB, prin FSEGA, la European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura universitate românească care beneficiază de acest prestigios statut. EFMD este recunoscută pentru sistemul său de acreditare EQUIS, un standard internațional de referință pentru calitatea învățământului superior în domeniul managementului și al afacerilor.