Conform Agerpres, o acţiune juridică a fost depusă la Tribunalul București, prin care se solicită stabilirea existenței unui caz de forță majoră. Printre cei vizați de această acțiune se numără Romgaz și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, mai precis Direcția Generală de Concesiuni Petrol și Gaze.
Ministerul Energiei a sugerat, în data de 11 februarie, ca firmele din România controlate de Lukoil să fie monitorizate mai atent.
Și Lukoil a comunicat că renunță la implicarea sa în proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, numit „Trident”.
Compania Lukoil Overseas Atash B.V., din Amsterdam, Olanda, și Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA au încheiat un parteneriat pentru exploatarea zăcământului de gaze naturale Trident, situat în Marea Neagră. Lukoil Overseas Atash BV Branch este operatorul și deține cea mai mare parte din acțiuni, în timp ce statul român este reprezentat prin Romgaz SA.
Decizia Lukoil de a se retrage din proiectul Trident nu este un simplu eveniment economic, ci reflectă slăbiciunile sistemului energetic românesc și lipsa de planificare strategică din ultimii zece ani. Această retragere, invocând forța majoră, transformă o problemă contractuală într-una cu implicații geopolitice, economice și europene majore. Proiectul Trident, deși nu la nivelul Neptun Deep, era considerat un element important în eforturile de a asigura securitatea energetică a României și a Europei, având potențialul de a reduce dependența de gazele rusești. Paradoxal, blocarea sa este cauzată tocmai de sancțiunile impuse Rusiei, țară din care provine Lukoil, subminând astfel scopul inițial al proiectului.
Declarația Lukoil privind forța majoră sugerează, de fapt, că restricțiile impuse de Occident au făcut ca activitatea companiei să nu mai poată fi desfășurată în condiții normale.
Preşedintele AEI afirmă că retragerea Lukoil nu este doar despre sancţiuni, ci despre faptul că strategia energetică nu poate fi construită pe improvizaţie şi reacţie.
Este crucial ca autoritățile române să ia rapid o decizie cu privire la situația actuală: să stabilească dacă invocarea forței majore este acceptabilă sau nu, să reevalueze condițiile contractuale și să sprijine în mod activ găsirea unui nou operator. Cel mai important, trebuie să transmită un mesaj ferm: proiectele de importanță națională nu pot fi lăsate în suspensie și incerte timp îndelungat.
Deși plecarea Lukoil este o situație delicată, expertul consideră că ar putea aduce și avantaje.
Schimbarea gestionării proiectului Trident, prin înlocuirea actualului operator cu unul care nu riscă penalizări, ar putea îmbunătăți atractivitatea sa pentru investitori. În contextul european actual, gazul din Marea Neagră a devenit un element esențial pentru România, oferindu-i șansa de a se afirma ca un centru important pentru asigurarea securității energetice în regiune. Provocarea nu mai este legată de eventuala plecare a Lukoil, ci de capacitatea României de a valorifica această situație și de a o transforma într-o nouă etapă de dezvoltare.