Guvernul subliniază, prin această măsură de urgență, că obiectivul principal este o schimbare fundamentală a modului în care funcționează economia. Pachetul de măsuri implementate are ca scop îmbunătățirea vieții oamenilor și a mediului de afaceri, cu rezultate vizibile încă din acest an, prin creșterea banilor pe care îi au la dispoziție, crearea mai multor locuri de muncă și sporirea eficienței, reducerea birocrației fiscale și facilitarea accesului la bani pentru companii, modernizarea drumurilor și a altor facilități și adoptarea celor mai noi tehnologii.
Obiectivul este crearea unui mediu economic atractiv pentru investiții importante, diminuarea necesității de a importa bunuri și recunoașterea contribuabililor care respectă cu rigurozitate obligațiile fiscale. Această abordare transmite un mesaj de certitudine și stimulează dezvoltarea economică, având ca rezultat transformarea României într-un centru industrial și tehnologic de referință în regiune, a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, următoarele măsuri vor fi implementate:
Măsuri de sprijin și avantaje oferite contribuabililor și antreprenorilor.
Soluții pentru a îmbunătăți fluxul de numerar și a ușura procesul de respectare a obligațiilor fiscale.
Ministerul Finanțelor oferă o reducere de 3% pentru contribuabilii care respectă cu strictețe reglementările fiscale, încurajând astfel o bună gestionare a obligațiilor financiare.
Companiile care plătesc impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice pot beneficia de o reducere de 3% din impozitul pe profit datorat în 2025, cu condiția să își achite taxele până la 15 aprilie 2026. Începând cu martie 2026, completarea Declarației Unice va fi simplificată, deoarece datele vor fi precompletate automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), o măsură menită să ușureze procesul fiscal.
Începând cu 2026, pragul pentru ca firmele să poată amâna plata TVA până la primirea efective a plății pentru facturi va fi majorat la 5 milioane de lei, urmând să ajungă la 5,5 milioane de lei în 2027. Această măsură are ca scop evitarea situațiilor în care companiile erau nevoite să avanseze bani statului pentru TVA-ul unor facturi neîncasate, contribuind astfel la o mai bună gestionare a fluxurilor financiare ale afacerilor.
Regimul fiscal pentru microîntreprinderi a fost simplificat și adaptat pentru a oferi mai multe avantaje și posibilități.
Pentru firmele mici nou-înființate, perioada inițială în care trebuie să angajeze personal se prelungește de la o lună la trei. Dacă o microîntreprindere are un singur angajat și acesta pleacă, termenul de angajare a unei noi persoane rămâne de o lună. Totuși, dacă această obligație nu este respectată, ieșirea firmei din statutul de microîntreprindere va fi aplicată începând cu trimestrul care succede celui în care contractul de muncă a fost încheiat.
Noile reguli permit acum companiilor să vândă utilaje ocazional, fără ca aceste tranzacții să depășească plafonul de 100.000 de euro, evitând astfel obligativitatea de a trece la impozit pe profit chiar și atunci când își înnoiesc echipamentele. Mai mult, ordonanța protejează microîntreprinderile: chiar dacă singurul angajat intră într-un concediu medical prelungit (peste 30 de zile), firma nu va pierde statutul de microîntreprindere.
O modificare recentă, aprobată prin ordonanță de urgență, majorează pragul pentru bunurile fixe. Acum, companiile pot înregistra direct ca cheltuieli bunurile a căror valoare nu depășește 5.000 de lei, în loc de 2.500 lei cum era până acum. Această schimbare simplifică procesele contabile și aduce beneficii fiscale imediate.
Această măsură oferă firmelor un interval de timp suplimentar pentru a-și gestiona eficient resursele financiare și pentru a găsi angajații potriviți, fără a-și pierde beneficiile fiscale asociate statutului de microîntreprindere.
Modalități de creștere a capitalului și opțiuni de finanțare disponibile.
Pentru a stimula economia, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) va oferi garanții și va crea fonduri de investiții. Modul în care BID va gestiona aceste operațiuni de finanțare și garantare, acționând în numele statului, inclusiv criteriile de eligibilitate, tipurile de instrumente folosite, domeniile prioritare și cine poate beneficia, va fi detaliat în mandate speciale, aprobate prin decizie guvernamentală.
Până în 2026, Ministerul Finanțelor va aloca o sumă de 1 miliard de lei băncii, în vederea susținerii activității acesteia.
Modificările preconizate la legislație permit acum Băncii de Investiții și Dezvoltare, alături de stat, să investească direct sau indirect în fonduri de capital privat. Această schimbare are ca scop consolidarea securității investițiilor fondurilor de pensii private și sprijinirea dezvoltării economiei românești prin încurajarea investițiilor pe termen lung.
Până în 2029, programul „INVESTIM ACASĂ” va aloca 100 de milioane de euro pentru a încuraja românii din diaspora să își înceapă propria afacere în România. Aceștia vor putea primi finanțare sub formă de granturi de până la 20.000 de euro, împrumuturi cu garanția statului și o serie de alte beneficii, precum credite fiscale, reduceri de dobândă și posibilitatea de a primi sprijin pentru aportul de capital, toate menite să faciliteze lansarea și dezvoltarea afacerilor în sectoare productive.
Prin intermediul garanției oferite de BID, bugetul este structurat pentru a stimula investiții de circa 250 de milioane de lei în țară. Această inițiativă vizează în special start-up-urile fondate de românii din diaspora care se reîntorc în România și își dezvoltă afacerile în sectoare productive și cu potențial ridicat, având un plan de afaceri bine pus la punct și angajându-se să păstreze investițiile și locurile de muncă create pentru o perioadă considerabilă.
Pentru a încuraja investițiile și dezvoltarea pieței de capital, au fost introduse facilități fiscale: investitorii individuali pot scădea din impozitul pe venit investițiile în acțiuni sau fonduri ETF, până la o sumă maximă de 400 de euro pe an, iar firmele care devin societăți listate la bursă pot beneficia de o reducere de 50% a costurilor suportate pentru listare, în primul an.
Susținerea exportului: Se autorizează transferul a 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru a susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate în calitate de Agenție pentru Credite la Export (ECA).
Fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanțare privată, susține exporturile și impulsiona creșterea intermedierii financiare prin garantarea și asigurarea finanțărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă și venituri bugetare din taxe și TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic și la reducerea deficitului balanței comerciale.
În domeniul PPP, măsura adoptată azi prevede alocarea a 25 milioane euro, în perioada 2026-2028, pentru pregătirea tehnică a marilor proiecte. Acești bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate și asistență juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură.
Totodată, se înființează Comitetul Interministerial privind proiectele în PPP, condus de Ministrul Finanțelor. Acest organism va monitoriza implementarea proiectelor și va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri și autoritățile locale pentru a debloca investițiile publice mari.
MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ȘI INVESTIȚII CU IMPACT SEMNIFICATIV ÎN ECONOMIE
Instrumente de finanțare susținute de stat, direcționate către domenii considerate esențiale pentru țară.
Noua reglementare vizează stimularea investițiilor strategice, oferind sprijin în diverse domenii importante.
Pentru a sprijini producția locală și a reduce deficitul comercial, companiile din industria prelucrătoare pot beneficia de stimulente financiare, sub formă de granturi sau credite fiscale, pe o perioadă de șapte ani, dacă realizează investiții în domenii specifice.
Schema TECH-UP ROMÂNIA susține proiectele de cercetare și dezvoltare prin granturi și avantaje fiscale semnificative. Companiile pot beneficia de o deducere de 200% pentru investițiile în echipamente și active, reducând astfel impozitul pe profit. Proiectele trebuie să aibă o valoare între 5 și 50 de milioane de lei și au ca scop accelerarea dezvoltării tehnologiilor de ultimă generație de către firmele inovatoare. Această schemă, conformă cu reglementările europene, facilitează transformarea rapidă a rezultatelor cercetării în produse comercializabile, oferind IMM-urilor inovatoare acces mai ușor la investiții în tehnologii avansate și sporind competitivitatea lor pe piața europeană.
Pentru a diminua diferențele economice dintre regiuni, se oferă sprijin financiar, sub formă de garanții și subvenții la dobânzi, proiectelor de investiții. Acestea trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 7 și 50 de milioane de lei.
Guvernul sprijină investițiile românilor din diaspora care doresc să își extindă afacerile în România. Aceste investiții pot primi finanțare prin diverse forme, inclusiv granturi oferite de Banca Interamericană de Dezvoltare (BID S.A.) sau prin scheme de ajutor de stat, care pot include credite fiscale, garanții guvernamentale pentru împrumuturi, reduceri de dobânzi, cofinanțare sau alte măsuri de sprijin specifice.
Ministerul Finanțelor va fi responsabil pentru gestionarea acestor fonduri.
Pentru a stimula creșterea industriei și a susține sectorul de apărare, Guvernul va crea o structură specială de asistență, coordonată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Sprijinirea și dezvoltarea companiilor din domeniul apărării, cu scopul de a întări producția internă și de a îmbunătăți forța armată a țării.
Această inițiativă se concentrează pe proiecte care necesită investiții de cel puțin 10 milioane de lei, având scopul de a îmbunătăți infrastructura industrială, de a spori capacitatea de a concura a companiilor din sector și de a încuraja producția națională de echipamente și tehnologii destinate industriei de apărare.
Finanțarea este direcționată către sectoarele considerate strategice, precum materiile prime esențiale, tehnologiile emergente, industria turismului și inovația digitală, prin intermediul unor instrumente și programe specifice.
Proiectele care vizează exploatarea resurselor minerale, în special a materiilor prime esențiale și strategice, așa cum sunt definite de legislația europeană, și care susțin producția de tehnologii și componente „zero net” vor primi finanțare. Aceste investiții, care trebuie să depășească 75 de milioane de lei, sunt în concordanță cu obiectivele Pactului pentru o industrie curată și urmăresc asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice, conform reglementărilor UE.
România investește în viitorul turismului prin programe speciale care sprijină atât creșterea sectorului, cât și adoptarea tehnologiilor digitale de către antreprenorii din domeniu.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului va fi responsabil pentru gestionarea și implementarea acestor programe.
Guvernul a aprobat o serie de măsuri menite să impulsioneze economia românească și să o transforme, orientând-o spre sectoarele bazate pe tehnologii avansate. Această ordonanță urmărește să găsească un echilibru între sprijinirea producției locale și menținerea unei situații financiare stabile, asigurând astfel independența și siguranța economică a țării pe termen lung.
Reglementarea respectivă devine aplicabilă imediat ce este oficial publicată în Monitorul Oficial.