Guvernul României a prezentat recent o serie de măsuri fiscale menite să crească veniturile la buget și să reducă cheltuielile publice, în contextul în care deficitul bugetar rămâne o provocare majoră. Totuși, una dintre cele mai importante întrebări rămâne fără răspuns: cât va cântări aceste măsuri în execuția bugetară?

Taxe și impozite noi sau majorate

Printre modificările fiscale se numără creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, dar și introducerea unei contribuții la sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei pe lună. De asemenea, se pregătește o taxare mai strictă a veniturilor obținute din închirierea pe platforme online precum Airbnb și Booking, dar și a câștigurilor generate pe rețele sociale sau din activități independente.

Guvernul intenționează, totodată, să elimine facilitățile fiscale din domenii-cheie precum IT-ul, construcțiile sau agricultura, ceea ce poate duce la creșterea sarcinii fiscale în aceste sectoare. TVA-ul pentru hoteluri și restaurante va urca de la 9% la 19%, iar taxarea profitului excepțional al băncilor va fi introdusă ca o măsură temporară.

Reducerea cheltuielilor: austeritate în sectorul public

Pe partea de cheltuieli, Executivul propune înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, plafonarea sporurilor și eliminarea voucherelor de vacanță pentru bugetari (cu excepția creșelor). Se urmărește, de asemenea, reducerea cheltuielilor administrative prin digitalizare și achiziții centralizate.

Unde este evaluarea impactului?

Deși aceste măsuri par ambițioase, Guvernul nu a publicat încă un studiu sau o analiză care să arate impactul lor bugetar concret. Această lipsă de transparență ridică semne de întrebare asupra sustenabilității măsurilor și asupra modului în care vor contribui efectiv la reducerea deficitului.