La 1 iulie 2025, populația României după domiciliu era estimată la 21,67 milioane de persoane, în scădere cu aproape 110.000 față de anul precedent.
Noțiunea de „populație după domiciliu” include persoanele cu cetățenie română și domiciliul stabil în România, indiferent dacă acestea locuiesc efectiv în țară sau în străinătate.

Urban versus rural

Populația din mediul urban era de aproximativ 11,99 milioane de persoane, în scădere cu circa 1% față de anul anterior. În mediul rural, trăiau aproximativ 9,68 milioane de persoane, cu o ușoară creștere de 0,1%.
Astfel, 55,3% dintre români locuiesc la oraș, iar 44,7% în mediul rural.

Îmbătrânirea demografică

România continuă să se confrunte cu o îmbătrânire accentuată a populației. La 1 iulie 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani a depășit 4 milioane, în timp ce populația tânără, cu vârsta între 0 și 14 ani, era de aproximativ 2,99 milioane.
Indicatorul de îmbătrânire demografică — numărul persoanelor vârstnice raportat la 100 de tineri — a crescut de la 130,2 la 135,4 într-un singur an.
Vârsta medie a populației a ajuns la 43,1 ani, iar vârsta mediană la 44 de ani.

Consecințe și provocări

Declinul demografic și îmbătrânirea populației au efecte directe asupra economiei și societății:

• Presiune pe sistemul de pensii și pe forța de muncă activă, din cauza scăderii numărului de contribuabili tineri.
• Reducerea potențialului economic și a ritmului de inovare, întrucât baza activă a populației scade.
• Diferențe tot mai mari între mediul urban și rural, cu provocări privind infrastructura, serviciile publice și investițiile în zonele slab populate.

România continuă să piardă populație, iar procesul de îmbătrânire demografică se accentuează. Aceste tendințe vor avea efecte profunde asupra pieței muncii, economiei și sistemelor publice, necesitând politici coerente de sprijin pentru natalitate, migrație și dezvoltare regională echilibrată.