România marchează o premieră ecologică prin inaugurarea primelor pajiști submarine de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră, într-un amplu proiect de restaurare a ecosistemelor marine. Acțiunea face parte dintr-un efort național de combatere a eroziunii costiere și de conservare a biodiversității marine.
Un proiect ambițios pentru protejarea litoralului
Inițiativa este derulată de Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, ONG-ul Mare Nostrum, Universitatea Ovidius din Constanța și alți colaboratori.
Până în prezent, au fost amenajate peste 20 de hectare de pajiști submarine cu iarbă de mare din specia Zostera noltii, o plantă acvatică ce are un rol esențial în stabilizarea sedimentelor și în stocarea carbonului.
Totodată, proiectul prevede instalarea a 13 recife artificiale până în 2027 și restaurarea a peste 700.000 de metri pătrați de fund marin. Lucrările sunt realizate cu sprijin financiar european și al Băncii Europene pentru Investiții.
Beneficii multiple pentru mediu
Pajiștile submarine nu sunt doar o soluție inovatoare pentru combaterea eroziunii costiere, ci și un refugiu pentru biodiversitatea marină. Acestea oferă habitat pentru numeroase specii de pești, căluți de mare și alte organisme, contribuind la echilibrul ecologic al zonei costiere.
În plus, aceste ecosisteme subacvatice au capacitatea de a capta și stoca carbonul, fiind un aliat important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Vegetația marină stabilizează fundul mării, reduce turbiditatea apei și diminuează efectele valurilor asupra țărmului.
Un exemplu regional de bune practici
Proiectul reprezintă un pas important pentru România în direcția alinierii la politicile europene de mediu și conservare. Deși a întâmpinat numeroase provocări – de natură tehnică, instituțională și financiară – inițiativa este considerată un model de bune practici la nivel regional.
Cu o execuție fizică estimată la aproximativ 80%, proiectul se apropie de finalizare, iar rezultatele deja vizibile confirmă potențialul soluțiilor bazate pe natură în managementul costier.