Într-o întorsătură cu tentă ironică, premierul Ilie Bolojan este pus în situația de a corecta chiar sistemul pe care l-a contribuit la construirea sa. Ca fost primar al Oradei, Bolojan a fost adesea lăudat pentru eficiența sa administrativă. Însă, în calitate de premier, el este nevoit acum să taie din schema de personal a administrației locale – inclusiv în orașul pe care l-a condus.

Date recente arată că, în ultimii zece ani, numărul angajaților din administrația locală a crescut cu peste 50.000, ajungând la aproximativ 281.000. Oradea, municipiul condus de Bolojan între 2008 și 2020, se numără printre localitățile cu cele mai mari creșteri – de la 254 la 452 de angajați în aparatul de specialitate al primăriei.

Acum, ca premier, Ilie Bolojan propune un set de măsuri ferme pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică locală: plafonarea numărului de angajați în funcție de populație, tăieri în Poliția Locală, o grilă unică de salarizare pentru localitățile fără venituri proprii și utilizarea normei parțiale între mai multe primării mici.

Reforma propusă vine într-un context bugetar dificil, cu presiuni interne și externe pentru reducerea deficitului. Însă simbolistica nu poate fi ignorată: premierul este pus în poziția de a aplica austeritate tocmai în structurile construite sub mandatul său.

Această situație ridică întrebări importante despre sustenabilitatea modelelor administrative locale și despre diferența dintre eficiența percepută la nivel local și realitatea macroeconomică. Bolojan trebuie acum să echilibreze două realități: eficiența locală construită cu mână de fier și nevoia de reformă sistemică impusă de contextul național.