Deși nu va mai candida pentru funcția de procuror general, Alex Florența a primit o propunere din partea ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru a ocupa poziția de procuror șef adjunct la DIICOT.
În cadrul unei conferințe de bilanț privind activitatea sa de conducere a Ministerului Public pe parcursul a trei ani, Alex Florența a menționat marți și preocupările legate de recentele tentative de destabilizare a țării prin metode hibride, precum și de presiunile considerabile exercitate asupra justiției.
România se confruntă de doi ani cu atacuri hibride din ce în ce mai complexe, care includ răspândirea de informații false și manipularea online, având ca scop slăbirea încrederii în instituțiile de stat. Aceste acțiuni nu sunt aleatorii, ci se bazează pe probleme existente în societate, pe nemulțumiri și pe emoții puternice, amplificând diviziunile și lipsa de încredere. În special, sistemul judiciar a fost supus unei presiuni intense, unele critici fiind justificate, altele orchestrate în scopul de a discredita justiția. Deși critica este un element esențial într-o democrație, transformarea unor cazuri specifice în acuzații generale și înlocuirea discuțiilor constructive cu suspiciuni constante reprezintă o amenințare gravă pentru buna funcționare a statului de drept, avertizează Florența.
Procurorul general a menționat că, din toamna anului 2024, s-a observat o creștere semnificativă a extremismului, a discursurilor care incită la ură și a discriminării.
Între 2023 și 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (PÎCCJ) a urmărit evoluția cazurilor legate de infracțiuni precum cele prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 și de instigarea la violență, ură sau discriminare. Analizele efectuate au relevat un număr surprinzător de redus de plângeri depuse de poliție, alte instituții implicate în combaterea discriminării sau de persoane fizice și juridice, cu privire la aceste tipuri de infracțiuni.
În medie, Ministerul Public a primit anual aproximativ 21 de astfel de reclamații până în 2024.
În anumite regiuni ale țării, parchetul nu a înregistrat aproape deloc plângeri legate de incitare la ură sau discriminare pe parcursul unui an, conform informațiilor primite de la instituțiile specializate în monitorizarea și combaterea acestor fenomene. De exemplu, în zonele de competență ale parchetelor din Bacău, Constanța, Galați, Iași, Oradea și Suceava, numărul sesizărilor a fost extrem de scăzut sau chiar inexistent.
Până la sfârșitul anului 2025, peste o mie de dosare penale legate de încălcarea legislației privind confidențialitatea datelor și accesul neautorizat la sisteme informatice erau în curs de investigație. Majoritatea acestor dosare au fost deschise din proprie inițiativă de către anchetatori.
La preluarea mandatului de procuror general în 2023, acesta a constatat că instituția se confrunta cu probleme grave, incluzând lipsă de personal, deficiențe în structură și o nevoie urgentă de reformă internă.
În 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a ajuns la o situație fără precedent, cu doar 39% dintre posturile de execuție ocupate și toate cele de conducere neocupate. Structura internă a instituției nu mai fusese modernizată de aproximativ două decenii, iar activitatea Ministerului Public se baza pe legi vechi și pe ordine interne depășite, ultimele reglementări importante fiind adoptate acum mai bine de un deceniu. Această lipsă de actualizare a fost subliniată de procurorul general Florența la preluarea mandatului.
Pentru a face față lipsei de personal și volumului mare de dosare, au fost propuse mai multe soluții, incluzând un nou regulament intern pentru parchete, un program complex de reorganizare internă și implementarea unor sisteme digitale la nivelul Ministerului Public.
Florenţa a subliniat faptul că volumul de muncă variază considerabil între diferitele unități de parchet, o situație cauzată de faptul că fiecare parchet are o zonă geografică de responsabilitate distinctă. Spre exemplu, există o diferență enormă între cele mai solicitate parchete, unde un procuror se ocupă de aproximativ 5.500 de dosare, și cele mai puțin încărcate, unde un procuror gestionează doar în jur de 350 de dosare.
Pentru a adresa problemele existente, Ministerul Public a decis să schimbe modul în care sunt organizate parchetele. Propunerea principală este crearea unui singur parchet la nivelul fiecărui județ, care să funcționeze alături de judecătorii, având sediul în orașul principal al județului. Celelalte parchete existente în județ ar deveni simple sedii secundare. Această restructurare ar fi cea mai importantă modernizare a sistemului de parchet din ultimele trei decenii. Încă din 2024, Parchetul General a trimis Ministerului Justiției o propunere de modificare a legilor pentru a pune în aplicare această schimbare. În cele din urmă, pe 24 februarie 2026, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de lege care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, a anunțat procurorul general.
În timpul mandatului său, procurorul general Florența a menționat o serie de cazuri importante care au ajuns în instanță, printre care se numără reprimarea forțată a protestelor din 10 August în Piața Victoriei, un atentat cu bombă comis la Arad, incendiul devastator de la maternitatea din Piatra Neamț, o eroare medicală gravă la clinica SANADOR, ancheta privind explozia de la Crevedia și un dosar referitor la o posibilă tentativă de subminare a ordinii constituționale, în care sunt implicați Călin Georgescu și o grupare condusă de mercenarul Horațiu Potra.