Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat public că programul de guvernare propus de Ilie Bolojan reprezintă „cea mai coerentă și curajoasă viziune de reformă economică și administrativă” prezentată în România din 1989 încoace.

Afirmația vine într-un context în care Bolojan, lider liberal cunoscut pentru eficiența sa administrativă, și-a exprimat disponibilitatea de a prelua rolul de prim-ministru după alegerile parlamentare anticipate sau la termen.

Un plan care ar putea elimina necesitatea creșterii TVA

Potrivit lui Eugen Rădulescu, dacă măsurile propuse în planul lui Bolojan ar fi aplicate integral, România nu ar mai avea nevoie să majoreze TVA-ul în toamna acestui an. El a subliniat că multe dintre deficiențele actuale din sistemul fiscal pot fi corectate printr-o abordare coerentă și echitabilă, fără a penaliza consumul general.

Totodată, Rădulescu a atras atenția că, în afară de liberalizarea prețurilor la energie și gaze, care ar putea genera o ușoară creștere a inflației, restul măsurilor sunt neutre sau chiar pozitive din punct de vedere macroeconomic.

Ce prevede programul Bolojan

Printre cele mai importante măsuri propuse de Ilie Bolojan se numără:

• Simplificarea sistemului de TVA prin păstrarea unei singure cote reduse, de 9%, aplicabilă doar alimentelor, medicamentelor și lemnului de foc. Restul produselor și serviciilor ar urma să intre sub o cotă generală unică.

• Majorarea impozitului pe dividende la 16%, în linie cu cota unică, pentru a reduce inechitățile și portițele de evitare fiscală.

• Reducerea cu 20% a personalului din administrația publică centrală, cu extinderea treptată a măsurii și la nivel local.

• Eliminarea excepțiilor fiscale și a privilegiilor salariale, inclusiv în domeniul pensiilor speciale.

Un plan curajos, dar greu de pus în aplicare

Chiar dacă este apreciat de economiști și experți financiari, programul lui Bolojan este privit ca fiind dificil de implementat în actualul context politic. Rădulescu a subliniat că fiecare dintre măsurile anunțate ar întâmpina o rezistență uriașă din partea aparatului administrativ și a grupurilor de interese protejate.

Mai mult, anumite reforme ar putea fi contestate la Curtea Constituțională, în special cele care vizează regimul pensiilor speciale sau reducerea unor beneficii salariale din sectorul public.

Declarațiile consilierului BNR conturează o susținere importantă din partea experților pentru Ilie Bolojan, văzut de tot mai mulți drept o soluție tehnocrată pentru o Românie aflată într-un impas bugetar. Rămâne de văzut dacă această viziune va câștiga suficient sprijin politic pentru a deveni realitate.