Digitalizarea accelerată vine la pachet cu o expunere tot mai mare la riscuri cibernetice, avertizează experții reuniți la conferința BURSA – Digitalizare și Siguranță Cibernetică, desfășurată pe 18 iunie. Potrivit acestora, lipsa unei infrastructuri de securitate poate compromite orice sistem modern digitalizat.

Liviu Sima, cofondator al IT Genetics, a subliniat faptul că trăim într-un ecosistem digital interconectat, în care fiecare element vulnerabil afectează întregul lanț. Fie că vorbim despre firme mici sau mari, sau despre utilizatori casnici, securitatea cibernetică nu mai este opțională: „O digitalizare fără măsuri de protecție este o invitație deschisă către vulnerabilitate”.

La rândul său, Cosmin Mălureanu (Ascendia) a atras atenția că digitalizarea extinsă în domenii esențiale precum educația, sănătatea sau administrația publică a fost adesea însoțită de lacune de securitate. Printre amenințările majore se numără atacurile de tip social engineering sau deepfake-urile în timp real, alimentate de inteligența artificială.

Ovidiu Demetrescu (OCD Capital & Resource) a vorbit despre contextul geopolitic actual, unde infrastructurile critice – mai ales cele energetice – sunt ținte prioritare ale atacurilor statale. Protejarea digitală a acestor rețele ar trebui să devină o prioritate strategică pentru România, mai ales pe măsură ce tranziția la energie verde se bazează tot mai mult pe digitalizare.

Gabriela Folcuț (Asociația Română a Băncilor) a semnalat un alt aspect critic: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază. Cu doar 27,7% din populație având astfel de abilități (în 2023), țara noastră se află la jumătatea mediei europene (56,6%). Pentru a atinge ținta de 50% până în 2030, e esențial ca educația digitală să fie inclusă în programa școlară.

Bogdan Florea (Connections Consult) a adăugat că, la nivel global, lipsa specialiștilor în securitate cibernetică este severă, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru România de a investi în educație timpurie și în dezvoltarea unei culturi naționale de securitate digitală. Creșterea contribuției IT-ului în PIB ar trebui susținută nu doar prin servicii, ci și prin produse și soluții digitale inovatoare cu specific românesc.