Situația actuală

În România, gradul de reciclare a deșeurilor municipale este foarte scăzut — abia 14% sunt reciclate. Restul de 75% sunt depozitate în gropile de gunoi, fără vreo formă de valorificare eficientă, potrivit datelor Autorității Fondului pentru Mediu. Pe de altă parte, media europeană este mult mai performantă: în 2022, deșeurile municipale erau reciclate în proporție de 69% în Germania, în timp ce în România procentul era de doar 12%. În altă ordine de idei, Constanța, Botoșani și Brăila reciclează doar circa 5% din deșeurile municipale, adică aproape tot gunoiul ajunge în groapă.

Progrese și obstacole

• În anul 2024, s-au colectat peste 5,5 milioane de tone de deșeuri municipale, incluzând atât cele separate, cât și cele mixte. Asta înseamnă că, deși fiecare român a generat, în medie, 290 de kg de gunoi pe an, doar aproximativ 40 de kg au fost efectiv reciclate.
• România se află în urma obiectivului european, care prevede o țintă de reciclare de 60% până în 2030. Estimările actuale indică o evoluție lentă, departe de nivelul necesar pentru a atinge acest prag.
• Există planuri de dezvoltare a infrastructurii de colectare și reciclare: 26 de noi fabrici de reciclare urmează să fie construite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tot prin PNRR, orașe precum Brașov, Iași și Cluj-Napoca investesc zeci de milioane de euro în instalarea de insule ecologice digitalizate pentru colectare selectivă (cu sume estimate la 10 milioane euro în Brașov, 8 milioane în Iași și 6,5 milioane în Cluj).

Ce transmite radiografia actuală

Această stare de fapt denotă serioase provocări în gestionarea eficientă a deșeurilor: de la lipsa infrastructurii, legislație nearmonizată, până la participarea redusă a populației. Deși există resurse dedicate și proiecte în derulare, figuri cheie din spațiul verde avertizează că progresele sunt lente. PNRR oferă un potențial real de schimbare, dar succesul depinde de implementarea coerentă și de conștientizarea civică amplă.