În ciuda reticenței publicului american față de un conflict armat, a popularității sale în scădere și a solicitărilor din partea partenerilor internaționali de a clarifica și limita scopurile unei potențiale intervenții militare, Trump a susținut cu vehemență că Statele Unite au neutralizat flota și aviația iraniană, blocând în același timp dezvoltarea programelor de rachete balistice și nucleare, conform Agerpres.
Președintele american nu a oferit detalii despre o strategie clară pentru a pune capăt conflictului, aflat deja în a cincea săptămână, limitându-se să afirme că Statele Unite vor rezolva situația „foarte rapid”. Într-o apariție publică importantă de la Casa Albă, Trump a declarat că SUA dețin toate avantajele, în timp ce Iranul nu are resurse comparabile, în contextul războiului declanșat la 28 februarie între SUA și Israel.
În timpul mandatului său, Trump a abordat cu promptitudine o serie de chestiuni dificile și nefinalizate, printre care și problema uraniului îmbogățit de către Iran și blocarea accesului prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru transportul petrolului la nivel mondial, fapt realizat efectiv de Iran.
Conform spuselor sale, deschiderea strâmtorii va avea loc în mod firesc, după încheierea conflictului.
Intervenția de aproape 20 de minute a lui Trump nu a adus elemente noi semnificative și nu a reușit să liniștească americanii și partenerii SUA, care sunt din ce în ce mai îngrijorați de creșterea prețurilor la carburanți și de situația conflictului.
Reacția piețelor financiare a fost imediată: bursele au înregistrat scăderi, dolarul american s-a întărit, iar prețul petrolului a urcat, toate acestea ca urmare a declarațiilor lui Trump, care au alimentat temerile unei prelungiri a conflictului.
Administrația prezidențială a furnizat relatări și succesiuni de evenimente contradictorii legate de conflict, la fel ca și când a încercat să definească cerințele față de Iran pentru a pune capăt ostilităților. În ciuda afirmațiilor despre slăbiciunea militară a Iranului, președintele a avertizat că Statele Unite ar putea lansa atacuri semnificative în următoarele două sau trei săptămâni.
În cazul în care noua conducere a țării nu va ajunge la un acord acceptabil, Statele Unite se vor vedea nevoite să vizeze instalațiile energetice și petroliere, a avertizat el.
În mijlocul discursului lui Trump, sunetul sirenelor de raid aerian s-a auzit atât în Doha, cât și în Tel Aviv, subliniind capacitatea Iranului de a provoca încă instabilitate în regiune, chiar și după ce a suferit pierderi semnificative, conform Reuters.
În următoarele săptămâni, administrația americană intenționează să impună sancțiuni economice severe, cu scopul de a destabiliza țara respectivă și de a o reduce la un nivel de dezvoltare foarte scăzut. Deși negocierile sunt încă în curs, Trump a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord în scurt timp, vor fi vizate active strategice importante.
Donald Trump a afirmat, cu o zi înainte, că Iranul nu ar trebui să fie obligat să semneze un acord ca o premisă pentru diminuarea tensiunilor.
Președintele SUA a menționat, deși succint, că înțelege preocupările tot mai mari ale cetățenilor americani legate de creșterea prețurilor la benzină, cauzată de conflictul actual. El a subliniat însă că se așteaptă ca prețurile să revină la normal în scurt timp și a sugerat că principalele cauze ale acestor creșteri sunt legate de acțiunile Iranului. În plus, a recomandat țărilor care depind în mare măsură de petrolul din regiunea Golfului să își asume un rol activ în asigurarea liberei navigări prin Strâmtoarea Ormuz.
Statele Unite și aliații lor, inclusiv Marea Britanie și Franța, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la asigurarea liberei navigări în zona respectivă, însă numai după ce focul încrucișat va înceta, conform Reuters.
Trump a afirmat că poate gestiona situația fără probleme și că SUA vor oferi sprijin, însă a subliniat că țările respective trebuie să se implice activ pentru a-și proteja resursele petroliere esențiale.
Donald Trump a manifestat nemulțumire profundă față de lipsa de sprijin din partea țărilor NATO în ceea ce privește accesul prin strâmtori, sugerând chiar posibilitatea de a părăsi organizația. Inițial, el anunțase că își va exprima nemulțumirile legate de NATO într-un discurs, însă, în cele din urmă, nu a menționat Alianța în intervenția sa de aproape 20 de minute.
În contextul problemelor legate de lipsa carburanților în anumite țări, președintele Trump le-a sugerat acestora să procure petrol din Statele Unite.
În același timp, Trump a propus țărilor care se confruntă cu lipsă de carburanți să procure petrol din America.
Conform lui Trump, SUA dispun de rezerve petroliere vaste și abundente, încurajând astfel achiziționarea acestui produs din țara sa.
În plus, a solicitat statelor respective să preia controlul asupra protejării acestei rute maritime esențiale.
Trump a insistat că este esențial să fie apreciată și valorificată, subliniind că el ar putea realiza acest lucru fără probleme.
Conform agenției AFP, liderul de la Casa Albă a asigurat că Statele Unite nu vor renunța la sprijinul acordat țărilor din Golf, aflate sub presiunea Iranului, care a răspuns cu acțiuni de represalii după loviturile israeliene și americane.
Președintele Statelor Unite a exprimat recunoștința față de partenerii săi din regiunea Orientului Mijlociu – Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain – subliniind sprijinul lor valoros și asigurând că vor fi protejați de orice eventualitate negativă.
Conform lui Trump, conflictul cu Iranul a fost declanșat deoarece țara persană intenționa să își relanseze programul nuclear, mutându-l într-o altă locație.
Conform declarațiilor președintelui american, Iranul ar fi încercat să își relanseze programul nuclear într-o locație diferită, motiv pentru care, în opinia sa, era necesar să se pună capăt acestei situații.
Președintele Statelor Unite a declarat, într-o adresare publică, că Iranul își reia dezvoltarea programului de rachete, după atacul de anul trecut asupra unor baze militare iraniene. El a sugerat că Teheranul ar fi putut chiar ataca teritoriul american, deși această afirmație este pusă sub semnul întrebării de către analiști, conform agenției EFE.
Fostul președinte Trump a afirmat că regimul respectiv a încercat să își reia programul nuclear, demonstrând o hotărâre fermă de a dezvolta arme nucleare. În paralel, au accelerat dezvoltarea arsenalelor de rachete convenționale, ajungând într-un punct în care ar fi putut lansa proiectile capabile să atingă Statele Unite, Europa și alte zone ale globului. Trump a subliniat că deținerea unei arme nucleare de către un grup terorist ar fi reprezentat un pericol inacceptabil.
Conform declarațiilor președintelui SUA, Iranul era pe punctul de a obține o armă nucleară, motiv pentru care a fost necesară declanșarea operațiunii militare.
Președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că va lansa atacuri cu rachete dacă Teheranul va începe să transporte uraniu.
Liderul de la Casa Albă a redus importanța uraniului îmbogățit la un nivel ridicat, despre care se suspectează că se află depozitat în Iran.
Conform lui Trump, atacurile aeriene de anul trecut din iunie au afectat grav instalațiile nucleare iraniene, făcând ca procesul de îmbogățire a uraniului să fie întrerupt și să necesite luni de zile pentru a fi reluat.
El a menționat că evoluția situației este urmărită constant, utilizând imagini și date furnizate de sateliți.
Orice acțiune a Iranului ar declanșa un răspuns militar imediat și devastator, prin intermediul unor atacuri cu rachete de mare amploare, a avertizat el.
În discursul său, liderul de la Casa Albă a menționat explicit existența uraniului îmbogățit la un nivel ridicat, despre care se suspectează că este ascuns în complexurile nucleare iraniene. Totuși, a preferat să folosească expresia „praf nuclear”, un termen pe care l-a mai utilizat în trecut pentru a descrie rezervele de uraniu ale Iranului.
Populația Statelor Unite dorește ca conflictul actual să se finalizeze.
Conform unui sondaj recent efectuat de Reuters și Ipsos, majoritatea alegătorilor americani, respectiv 60%, nu sunt de acord cu războiul în curs. Doar 35% dintre cei chestionați și-au exprimat susținerea pentru conflict. De asemenea, o proporție semnificativă, de 66%, consideră că Statele Unite ar trebui să se retragă rapid din război, chiar dacă acest lucru ar compromite atingerea scopurilor inițiale.
În ciuda faptului că a luat în considerare atât măsuri care ar putea intensifica conflictul, cât și unele menite să-l reducă, deciziile viitoare ale lui Trump rămân incerte, chiar și pentru cei mai apropiați colaboratori. Discursul său recent nu a adus mai multă claritate în această situație.
Surse din guvern au sugerat posibilitatea unei acţiuni militare riscante, care ar implica preluarea fizică a uraniului îmbogățit de Iran, dar și ocuparea unor zone cheie, inclusiv porțiuni din litoralul iranian și Insula Kharg, esențială pentru exportul petrolier al țării.
Deplasarea a numeroase trupe americane în zona Golfului sugerează că președintele Trump nu exclude o intervenție militară și vrea să aibă toate posibilitățile la dispoziție.
Deputatul republican a îndemnat cetățenii americani să înțeleagă complexitatea situației actuale, amintind că conflicte trecute, precum cele din Irak, Vietnam și Coreea, au implicat o prezență militară americană îndelungată.
Conform Reuters, discursul de miercuri seară a fost un succes pentru președintele Trump, atrăgând un public numeros în intervalul orar cu cea mai mare audiență și oferindu-i ocazia de a restabili legătura cu electoratul. Apariția sa a fost marcată de un moment spectaculos, intrând în scenă printr-o ieșire teatrală din reședința sa de la Casa Albă.
În cele aproape 20 de minute, discursul său a fost marcat de o atitudine rezervată, într-o încăpere cu lumină difuză, concentrându-se pe aspecte deja familiare, fără a oferi o explicație clară a cauzelor care au condus la implicarea Statelor Unite în conflict.
Prezentarea de miercuri seară a marcat o abatere notabilă de la modul în care publicul a fost obișnuit să o vadă pe fosta vedetă de la reality show-uri. Se pare că a avut de-a face cu un public mult mai numeros decât cel din timpul discursului despre Starea Uniunii din februarie, conform unei agenții de presă britanice.