Guvernul francez a elaborat o strategie pe termen lung, care a stârnit discuții aprinse în ultimii ani, având ca scop majorarea utilizării energiei electrice curate, în special a celei produse prin energia nucleară, pentru a diminua dependența de combustibilii fosili, a căror importare reprezintă o povară financiară.
Guvernul francez intenționează să reducă investițiile în energia eoliană și solară pe uscat, având în vedere că cererea de electricitate nu mai crește semnificativ.
Această strategie, care a fost aşteptată cu interes, va oferi o perspectivă clară asupra viitorului din sector pentru următorii ani, permițând companiilor și altor actori relevanți să își planifice activitățile, să identifice necesitățile de investiții și să se pregătească pentru schimbările ce vor apărea în domeniul competențelor și al pieței muncii.
Conform declarațiilor prim-ministrului Sebastien Lecornu, făcută în timpul unei vizite la barajele hidroelectrice din estul țării, Franța nu are nevoie de un anumit tip de model sau de o anumită dependență.
Guvernul a schimbat radical politica energetică, relansând energia nucleară. Spre deosebire de planul anterior, care prevedea închiderea a numeroase reactoare, noua strategie propune modernizarea celor existente și construirea a șase reactoare noi, cu posibilitatea extinderii la încă opt. Se estimează că producția de energie nucleară va crește semnificativ, ajungând la peste 380 de terawați-oră până în 2030, față de nivelul din 2023.
Guvernul francez speră să dezvolte mai rapid energia eoliană în largul mării, însă admite că progresul este mai lent decât se preconizase, din cauza problemelor întâmpinate în punerea în practică a proiectelor.
În contrast, producția de energie eoliană pe uscat și cea solară întâmpină dificultăți din cauza unei cereri de electricitate mai scăzută decât se anticipase, iar țintele stabilite sunt mai modeste decât cele propuse inițial în programul energetic multianual, aflat în dezbatere publică acum un an.
Franța vizează o producție de energie electrică curată, fără emisii de carbon, până în 2035. Această tranziție este strâns legată de o utilizare tot mai mare a electricității în diverse sectoare, înlocuind combustibilii fosili precum gazul și petrolul. Practic, se urmărește electrificarea transporturilor (prin mașini electrice), a clădirilor (prin sisteme de încălzire electrice) și a industriei (prin utilizarea cuptoarelor electrice).
Conform documentului, în 2023, combustibilii fosili au reprezentat o cotă semnificativă, de aproape 60%, din energia pe care o folosim. Autoritățile își propun să diminueze această dependență, stabilind ca țintă o pondere de doar 40% până la sfârșitul deceniului.
Premierul Sebastien Lecornu a evidențiat importanța carbonului, argumentând că contextul internațional actual impune măsuri concrete.