Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Cotroceni noua Strategie Naţională de Apărare a României, document ce îşi propune să răspundă provocărilor globale contemporane printr‑o abordare integrată, centrată pe cetăţean şi pe valori proprii.

Elementul central al strategiei este conceptul de „independenţă solidară”: pe de o parte, România trebuie să‑şi afirme identitatea, să îşi apere interesele strategice şi să dispună de instrumente proprii de securitate; pe de altă parte, solidaritatea se traduce prin menţinerea şi valorificarea alianţelor internaţionale, prin parteneriate durabile în cadrul NATO, UE şi pe plan bilateral.

Preşedintele a evidenţiat două mari vulnerabilităţi interne: administraţia publică şi fenomenul corupţiei. Administraţia, a spus el, „nu lucrează pe date”, deciziile nu se iau integrat între instituţii, iar starea de rutină şi lipsa proactivităţii afectează capacitatea statului de a răspunde rapid la provocări. Corupţia, în acelaşi timp, subminează coeziunea socială — „e greu să vrei să aperi un stat corupt”, a subliniat şeful statului.

În plan extern, strategia susţine că România se află într‑o poziţie geografică care îi oferă avantaj: conectivitate între Europa şi Asia, acces la pieţe emergente, oportunităţi pentru industria internă de tehnologie şi de echipamente militare. De asemenea, documentul atrage atenţia că viitorul nu mai e dictat doar de forţa numerică militară, ci de adaptarea tehnologică: „cine nu reuşeşte să facă saltul tehnologic, va fi penalizat”, a afirmat preşedintele.

Un alt punct important este rolul cetăţeanului. Strategia porneşte de la întrebarea: „Câtă încredere are cetăţeanul în stat şi cât este dispus să îl apere?” Răspunsul, potrivit preşedintelui Dan, nu este mulţumitor în toate cazurile, iar reformele urmăresc să reducă decalajul dintre societatea care a avansat economic şi administraţia care nu a ţinut pasul.

Conferinţa a anunţat că documentul va intra în dezbatere publică, iar ulterior va fi supus avizării de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi prezentat în plenul Parlamentului. Urmează un plan de implementare ce va detalia atribuţiile instituţiilor, fără însă a publica pe larg toate fragmentele.

În concluzie

Noua strategie naţională de apărare marchează un moment de cotitură: accentul nu mai e doar pe tradiţional, ci pe agilitate, tehnologie, coeziune socială şi cetăţean. România îşi asumă o stare de pregătire mai amplă, dar şi o responsabilitate pe măsură în a‑şi proteja propriile valori şi cetăţeni, într‑un context global tot mai imprevizibil.