Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale și cunoscut pentru declarații controversate, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta este acuzat de promovarea în mod public a cultului unor persoane vinovate de crime de război, genocid sau crime împotriva umanității, precum și de susținerea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Infracțiuni în formă continuată

Conform anchetatorilor, faptele s-au petrecut în cinci momente diferite, între iunie 2020 și mai 2025. Acestea includ declarații publice sau apariții în care Georgescu ar fi elogiat figuri controversate din istoria României, promovând în același timp idei radicale incompatibile cu valorile democratice și Constituția României.

Infracțiunile au fost încadrate la articolul 5 din Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, care interzice expres glorificarea publică a persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității sau a regimurilor totalitare. Acțiunea este calificată drept infracțiune în formă continuată, ceea ce agravează situația juridică a inculpatului.

Stare de control judiciar

În prezent, Călin Georgescu se află sub control judiciar, o măsură preventivă care presupune anumite restricții, inclusiv interdicția de a părăsi localitatea sau țara și de a lua legătura cu anumite persoane ori de a face declarații publice cu privire la dosar.

Rechizitoriul a fost trimis spre judecare Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța competentă în primă instanță să se pronunțe în acest caz.

Ce riscă Călin Georgescu

Dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani, iar în cazul aplicării majorării pentru infracțiunea continuată, aceasta poate fi extinsă până la 5–6 ani. În plus, instanța poate decide interzicerea unor drepturi, precum cel de a candida la funcții publice sau de a apărea în spațiul public în calitate oficială.

Context mai larg

Cazul are loc într-un context în care autoritățile române și europene încearcă să combată mai ferm extremismul și revizionismul istoric. Legea românească este una dintre cele mai stricte din UE în privința interzicerii simbolurilor fasciste și legionare, ca urmare a trecutului istoric dificil și a responsabilității morale față de victimele regimurilor totalitare.