Conform analizei economistului șef al BCR, Ciprian Dascălu, banca centrală va aștepta dovezi concrete ale scăderii inflației, vizibile în datele oficiale și în relatările media, înainte de a lua măsuri de relaxare a politicii monetare. Chiar dacă situația economică internă se stabilizează și alte bănci centrale din regiune vor diminua ratele dobânzilor, o scădere a ratei dobânzii de către BCR nu va avea loc decât după ce inflația va demonstra o tendință descendentă clară, estimată acum pentru luna august a anului 2024.
Datele recente privind inflația indică o situație economică îngrijorătoare, cu o producție semnificativ mai scăzută decât în timpul pandemiei. Analizele arată că, în cazul în care factorii fiscali și reglementările nu mai influențează evoluția prețurilor, inflația ar putea scădea. Această perspectivă este susținută de semnele unei piețe a muncii mai puțin tensionate, de o cerere de consum mai scăzută și de o reducere a împrumuturilor acordate gospodăriilor.
Inflația ar putea crește din nou, în principal din cauza faptului că prețurile plafonate pentru gaze naturale și anumite alimente de bază urmează să expire. Totuși, există speranțe că plafonul pentru gaze naturale va fi menținut, deoarece se discută posibilitatea prelungirii sale.
Deși se așteaptă eliminarea treptată a controlului prețurilor și adoptarea unui buget realist, o scădere a ratei dobânzii în mai pare dificilă. Inflația ar putea crește în următoarele luni, chiar și cu măsuri de plafonare, iar Banca Națională a României ar putea ajusta în sus prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2026, din cauza datelor din ianuarie care au apărut după ce s-a realizat prognoza inițială.
Analizele sugerează că Banca Națională a României va adopta o abordare prudentă, evitând reduceri premature ale ratei dobânzii și așteptând o scădere semnificativă a inflației, determinată în mare parte de factori statistici. În acest context, se anticipează că relaxarea monetară va începe în august. Având în vedere cele trei ședințe de politică monetară rămase în acest an, inclusiv cea din august, se estimează că rata dobânzii de referință va ajunge la 5,75% până la finalul anului 2026, cu reduceri limitate la 25 de puncte de bază pe fiecare etapă, conform estimărilor lui Ciprian Dascălu.
În ultimele cinci luni, costul mediu al împrumuturilor de la Banca Națională a României către bănci a fost de 5,50%, un nivel similar cu cel al dobânzii pe care băncile o pot obține depunând bani la BNR. Șeful BNR a subliniat în mod repetat că această ultimă facilitate reprezintă principala sa prioritate în ceea ce privește politica monetară.
Având în vedere că acest instrument va continua să fie important pentru operațiunile economice în următorii doi ani și estimând o rată reală neutră a dobânzii de 1,75%, anticipăm o scădere a ratelor cu încă trei puncte procentuale în 2027. Astfel, rata de referință ar ajunge la 5,00%, iar rata facilității de depozit la 4,00%. De asemenea, Mugur Isărescu a menționat și o limită inferioară pentru indicele ROBOR.
Conform estimărilor BCR, România va continua să respecte angajamentele fiscale asumate în relație cu Uniunea Europeană, ceea ce va permite accesarea fondurilor europene și va stimula dezvoltarea economică. Această stabilitate ar putea, în viitor, să permită Băncii Naționale a României să facă mici modificări ale politicilor monetare, inclusiv o posibilă reducere a diferenței actuale de 100 de puncte de bază în cadrul facilităților permanente. Totuși, o astfel de evoluție este considerată puțin probabilă, având în vedere că 2028 va fi, de asemenea, un an cu alegeri în România.
Inițial, experții se așteptau ca Banca Națională a României să reducă rata dobânzii în luna mai. Totuși, publicarea raportului privind inflația și, mai ales, afirmațiile guvernatorului au modificat această așteptare. Acum, se pare că o scădere a dobânzii nu va fi posibilă în mai, decât dacă se observă o tendință stabilă de scădere a prețurilor. Prin urmare, cea mai probabilă dată pentru prima reducere a ratei de bază este luna mai.