Prin această evaluare, Comisia Europeană urmărește să determine dacă planurile prezentate de statele membre sunt fezabile și pot fi puse în aplicare cu succes.
Graficul prezintă, conform planurilor naționale ale statelor membre până în 2030, ce procent din infrastructură este deja dotată și ce distanțe sunt planificate să fie echipate în intervalul 2025-2027 și ulterior, între 2028 și 2030.
Mai multe țări europene, printre care Belgia, Franța, Ungaria, Luxemburg, Slovenia, Spania, Suedia și Olanda, au elaborat planuri solide pentru adoptarea sistemului ETCS, care par fezabile. Ele au deja progresat semnificativ, finalizând deja jumătate din infrastructura necesară până în 2030 și dobândind astfel o experiență importantă în acest proces.
Șase țări europene – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca și Slovacia – și-au propus obiective îndrăznețe, intenționând să realizeze o parte semnificativă, între 60% și 80%, din proiectele de infrastructură planificate pentru 2030. Implementarea unui volum atât de mare de lucrări în doar cinci ani reprezintă o provocare considerabilă.
Deși țările Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia și Lituania au planuri pentru a introduce sistemul ETCS până în 2030, progresul preconizat este lent – mai puțin de 100 de kilometri de cale ferată modernizați anual. Această implementare graduală este complicată de faptul că aceste țări nu au o experiență vastă în utilizarea acestui sistem.
Implementarea sistemului european de control al trenurilor (ETCS) în Portugalia și Grecia se dovedește a fi o sarcină dificilă, având în vedere că aceste țări au o experiență limitată sau inexistentă cu tehnologia respectivă, în timp ce își propun să modernizeze peste 100 de kilometri de rețea anual până în 2030.
Până la finalul anului 2024, doar o mică parte din rețeaua europeană de transport transfrontalier, aproximativ 17% (echivalentul a 12.400 de kilometri), a fost dotată cu sistemul ETCS, destinat controlului traficului feroviar. Comisia Europeană consideră că progresul este mult mai lent decât era necesar și există pericolul ca țintele stabilite inițial să nu fie atinse.
Planul de lucru ERTMS, aflat deja la a treia iterație și publicat recent, stabilește o serie de măsuri esențiale pentru a atinge aceste scopuri.
O licitație importantă, cu o valoare de aproape două miliarde de lei, este în curs de desfășurare în România pentru modernizarea infrastructurii feroviare. Proiectul vizează implementarea sistemului ERTMS nivel 2 pe două secțiuni majore de cale ferată: Predeal – Buftea și Chitila – Constanța, incluzând mai multe stații și tronsoane între ele. În acest moment, autoritățile analizează ofertele depuse de companiile Hitachi și Alstom, conform informațiilor publicate pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
În 2025, CFR Infrastructură a comunicat că va introduce sistemul ERTMS în cadrul unor proiecte importante, care beneficiază de finanțare din diverse surse, inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Transport 2021–2027, Bugetul de Stat și fonduri naționale suplimentare.
Două dintre cele mai importante proiecte feroviare aflate în derulare sunt modernizarea tronsonului Caransebeș–Timișoara–Arad, cu o lungime de 162 de kilometri, și construirea liniei feroviare Cluj–Oradea–Episcopia Bihor, parte a rețelei trans-europene de transport (TEN-T).
Conform anunțurilor făcute anul trecut de CFR Infrastructură, până în 2030, România va dispune de o rețea feroviară de peste 900 de kilometri modernizată cu sistemul ERTMS, integrată complet în infrastructura de transport european. Această implementare va aduce standarde europene pe calea ferată românească și va consolida poziția țării ca un important centru logistic în regiune.