Deși nu există date precise la nivel național, se poate estima că numărul de muncitori din afara Uniunii Europene care ar putea fi afectați este considerabil. În 2025, România avea în jur de 160.000 de astfel de lucrători cu permise valabile, majoritatea (peste 60%) fiind din Asia de Sud. În mod obișnuit, numărul lor crește cu mii de persoane în fiecare lună. Corina Constantin, de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, a explicat că o parte importantă a acestui flux era reprezentată de cei care aveau vize și bilete de avion rezervate prin centrele de tranzit din Dubai, Doha și Abu Dhabi, care acum întâmpină probleme serioase.
Situația este critică în special pentru muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh, țări de unde România aduce un număr mare de angajați în producție, construcții și industria ospitalității. Problemele majore apar deoarece majoritatea zborurilor către aceste țări treceau prin huburile din Golf, care acum sunt fie închise, fie funcționează cu mari întârzieri din cauza conflictului.
Firmele românești se confruntă cu dificultăți majore din cauza creșterii costurilor de transport, agravate de o situație complexă. Pe lângă numărul redus de zboruri, companiile sunt nevoite să apeleze la rute alternative, care sunt aglomerate și mai lungi, ceea ce duce la o explozie a prețurilor. În special, costul combustibilului pentru avioane a crescut semnificativ, impactând direct bugetul angajatorilor, care se confruntă cu cheltuieli suplimentare considerabile pentru fiecare angajat. Vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), Corina Constantin, a subliniat că prețurile biletelor de avion s-au triplat în ultimele luni, din cauza cererii mari și a costurilor operaționale ridicate.
Lipsa de personal se resimte tot mai mult în fabrici și alte locuri de muncă, deoarece pozițiile libere nu pot fi ocupate.
Lipsa de personal din sectoarele industriei, construcțiilor și a ospitalității se acutizează, fiind deja a doua lună în care multe posturi rămân neocupate. Această situație pune o presiune suplimentară pe companii, mai ales în contextul respectării termenelor contractuale cu clienții. Absența unui angajat poate duce la scăderea producției, la costuri mai mari generate de angajarea temporară a forței de muncă locale sau de efectuarea de ore suplimentare. În special în construcții și producție, unde respectarea termenelor este crucială, întârzierile în livrarea proiectelor devin o problemă serioasă, putând ajunge la săptămâni întregi dacă un proiect depinde de un număr mare de muncitori care nu sunt disponibili.
Principalul motiv de îngrijorare al angajatorilor este încă reprezentat de regulile administrative stricte legate de perioada de valabilitate a documentelor, mai ales în situații neprevăzute și dificile.
Muncitorii afectați de conflict se află într-o situație dificilă, deoarece vizele lor de muncă pe termen lung sunt legate direct de contractul de angajare și au o durată limitată. Timpul petrecut în așteptare, fără a putea călători în România, reduce valabilitatea vizei, iar dacă situația se prelungește, aceasta poate expira înainte ca aceștia să ajungă aici. Deși nimeni nu este vinovat, expirarea vizei implică reluarea întregii proceduri, ceea ce ar putea însemna o așteptare extrem de lungă, de peste un an, până la sosirea efectivă în România. Această situație creează probleme majore atât pentru angajatori, cât și pentru potențialii angajați. Corina Constantin speră ca autoritățile competente (IGI și MAE) să găsească soluții de prelungire sau revalidare a vizelor pentru acești muncitori, similar cu măsurile luate în timpul pandemiei de Covid.