Cu o lună în urmă, am publicat în premieră informații obținute direct din schimbul de scrisori dintre Comisia Europeană și autoritățile române.
Uniunea Europeană solicită autorităților române să fie transparente și să furnizeze documente concrete care să ateste închiderea efectivă a centralelor pe cărbune, așa cum a fost promis. Comisia Europeană avertizează că nu va tolera declarații false privind acest subiect.
Ministerul Energiei a publicat astăzi un proiect de lege de urgență menit să reducă emisiile de carbon în domeniul energetic. Documentul care justifică necesitatea acestei legi explică faptul că…
Conform unei informații oficiale din data de 2 martie 2026, ministrul Dragoș Pîslaru, responsabil cu investițiile și proiectele europene, s-a întâlnit cu Celine Gauer, director general al SG Reform Bruxelles. În timpul discuțiilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană, s-a reafirmat îngrijorarea legată de dificultățile întâmpinate în implementarea jalonului 114, referitor la Legea decarbonizării, care riscă să fie anulat.
Conform Comisiei, trei factori principali contribuie la posibilitatea de a reveni la o situație anterioară.
Comisia Europeană consideră că o ordonanță de urgență adoptată în decembrie 2025, care permite reducerea capacităților energetice prin diminuarea licențelor, încalcă legislația europeană privind decarbonizarea. Prin urmare, Comisia solicită abrogarea imediată a acestei ordonanțe.
Extinderea valabilității licențelor pentru centralele Govora 3 și 4 este considerată de Comisie o nerespectare a legii privind decarbonizarea. Aceasta, conform articolului 2, interzice construirea sau menținerea unor instalații noi de producție a energiei electrice care utilizează cărbune.
Legea decarbonizării prevede închiderea unor centrale pe cărbune, însă anumite unități energetice nu au fost incluse inițial în lista celor care trebuiau să fie scoase din funcțiune. Printre acestea se numără centralele Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1.
Plata cererii numărul 4 nu va fi aprobată și evaluată pozitiv până când nu se finalizează integral două condiții importante: închiderea unității Turceni 4 (jaloanul 119) și eliminarea posibilității de revenire asupra jalonului 114, prin anularea ordonanței de urgență care permitea reducerea capacităților licențelor. Având în vedere că aceste condiții nu au fost îndeplinite complet, procesul de aprobare a plății numărul 4 va fi legat de cel al plății numărul 3. Este esențial să se rezolve rapid problemele legate de reversibilitate și să se deconecteze unitatea Turceni 4 cu mult înainte de data de 31 martie 2026.
În urma solicitării CE Oltenia, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a decis ieri să anuleze definitiv licența de funcționare a unității 4 de 285 MW de la centrala nucleară Turceni, ceea ce înseamnă că aceasta va fi scoasă din producție.
Nu este vorba de o simplă reducere temporară a capacității, cu posibilitatea de a reporni ulterior centrala, ci de o închidere completă și ireversibilă. Această măsură se aplică nu doar unității Turceni 4, ci tuturor reactoarelor pe care România le-a declarat ca fiind închise sau planificate pentru închidere.
Propunerile legislative urmăresc să garanteze că atingerea obiectivelor stabilite pentru jalonul 114 din Planul Național de Redresare și Reziliență este definitivă. De asemenea, se dorește alinierea termenelor de închidere a centralelor energetice care utilizează lignit și huilă cu cele agreate în plan, adică oprirea a 1.045 MW până la finalul anului 2025 și a încă 710 MW până pe 31 august 2026.
Având în vedere că nerespectarea regulilor de către companii poate aduce pierderi mari statului român, inclusiv amenzi externe de până la 1,8 miliarde de euro și posibilitatea de a pierde fonduri europene, doar amenzi financiare nu sunt suficiente pentru a garanta respectarea legii. De aceea, se introduc măsuri suplimentare menite să descurajeze orice comportament al companiilor care ar putea încălca prevederile Ordonanței de urgență nr. 108/2022 și/sau Planul Național de Redresare și Reziliență.
Aceste decizii au fost luate pentru a proteja interesele cetățenilor și pentru a evita pierderi mari pentru statul român, precum și pentru a ne asigura că respectăm angajamentele pe care le avem față de Uniunea Europeană, inclusiv cele din Planul de redresare și reziliență.
Vă rog să-mi furnizați textul pe care doriți să-l rescriu și să-l parafrazez. Aștept textul original pentru a vă putea ajuta.
Producția de energie electrică din lignit și cărbune este acum interzisă, cu excepția celor care aveau deja aprobări și licențe valabile înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări. Mai mult, nu vor mai fi acordate licențe noi sau reînnoite pentru centralele care folosesc lignit sau cărbune ca sursă de combustibil.
Până în data de 31 august 2026, vor fi oprite definitiv centralele electrice care utilizează cărbune și lignit, cu o putere totală de aproximativ 710 MW. Aceasta include și centralele pe lignit deținute de CET Govora SA, în special grupurile 3 și 4.
Conform celor mai recente informații furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), centralele electrice din România au o putere instalată totală de 1.905 MW. Totuși, în timpul iernii, producția a fost semnificativ mai mică, cu momente izolate în care puterea generată a depășit 1.100 MW.