În urmă cu un an, țara se afla într-o situație financiară foarte dificilă, cu un deficit bugetar de aproape 9,4% din Produsul Intern Brut, într-un an care nu a fost marcat de evenimente neprevăzute precum dezastre naturale. Această situație, considerată extrem de gravă și greu de suportat, a continuat și după schimbarea guvernului din vară. Deși măsurile luate de noul guvern au fost criticate, este evident că este necesar să se facă economii și să se reducă cheltuielile.
Situația economică actuală, marcată de un deficit bugetar semnificativ și un deficit extern considerabil, indică faptul că ne depășim resursele proprii și ne bazăm pe finanțare externă. Specialistul Eugen Rădulescu subliniază că redresarea economică necesită măsuri de austeritate, fie implementate gradual, așa cum încearcă guvernul, fie impuse brusc prin crize, așa cum s-a întâmplat în Grecia.
Un oficial al Băncii Naționale a României a atras atenția că întârzierea măsurilor pentru a echilibra finanțele publice ar putea provoca o situație economică gravă, asemănătoare cu cea prin care a trecut Grecia, soldată cu două decenii de încetinire a creșterii.
Problemele financiare din Grecia, declanșate în 2008, nu au apărut brusc, ci erau rezultatul unor ani de manipulare a datelor economice și acumulare a unei datorii publice uriașe. Guvernul grec, confruntat cu criza, a ales o strategie de așteptare, amânând măsuri cruciale și pierzând timp prețios. Chiar și după implementarea reformelor cerute de organismele internaționale, în 2024, nivelul produsului intern brut pe locuitor este mai scăzut decât era cu două decenii în urmă, indicând o perioadă lungă de stagnare economică. Eugen Rădulescu avertizează că aceasta este consecința acțiunilor greșite ale Greciei și subliniază importanța de a învăța din această experiență pentru a evita repetarea unor erori similare.