Premierul României se confruntă cu una dintre cele mai tensionate perioade politice și economice din ultimii ani. În ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare, precum majorarea TVA sau introducerea de noi contribuții, deficitul bugetar continuă să crească. Încercările premierului de a reforma administrația publică – prin comasarea instituțiilor, reducerea numărului de angajați sau eliminarea unor structuri inutile – sunt sabotate chiar de partidele care teoretic îl susțin.

Toate formațiunile politice, indiferent de discursul public pro-reformă, refuză în practică orice atingere a aparatului bugetar, de teamă să nu piardă sprijinul electoratului din sistemul public. În acest context, premierul pare izolat politic, iar soluțiile reale – reducerea cheltuielilor statului – sunt împinse în plan secund.

În paralel, plafonarea adaosurilor comerciale, măsură promovată pentru protejarea populației de creșterile de prețuri, afectează în principal companiile românești, care nu au forța financiară și volumul multinaționalelor. Deși se vorbește despre sprijinirea capitalului autohton, în realitate tocmai acesta are de suferit.

Pe fondul unui deficit bugetar în creștere, al tensiunilor politice interne și al lipsei de voință pentru reforme structurale, România riscă o criză economică profundă. Alternativa? Fie se acceptă reforme dureroase dar controlate acum, fie se ajunge la măsuri brutale, impuse peste noapte, așa cum s-a întâmplat în criza din 2010.