Deși inflația ridicată și scumpirile au afectat puternic puterea de cumpărare, economia României continuă să fie susținută într-o mare măsură de consumul populației. Acest paradox economic devine tot mai vizibil într-un context în care mulți români spun că au mai puțini bani, dar cheltuielile totale din economie rămân ridicate.

În ultimii ani, consumul a fost principalul motor al creșterii economice, alimentat de majorări salariale, credite și cheltuieli publice ridicate. Chiar dacă inflația a depășit din nou pragul de 10%, iar costul vieții a crescut puternic, populația continuă să cheltuiască pentru produse și servicii esențiale, menținând astfel o parte importantă a activității economice.

Problema este că acest consum este tot mai greu de susținut. Mulți români își folosesc economiile, reduc alte cheltuieli sau apelează la credite pentru a face față prețurilor mai mari. În același timp, creșterea salariilor nu mai reușește să compenseze complet ritmul scumpirilor.

Alimentele, energia, serviciile și ratele bancare continuă să pună presiune pe bugetele familiilor. Pentru multe gospodării, cheltuielile de bază consumă o parte tot mai mare din venituri, ceea ce reduce spațiul pentru economisire și investiții personale.

Economiștii avertizează că modelul economic bazat aproape exclusiv pe consum începe să își arate limitele. În lipsa unor investiții puternice în industrie, infrastructură și producție locală, economia devine vulnerabilă la șocuri externe și la scăderea puterii de cumpărare.

Paradoxal, chiar și în acest context dificil, comerțul și unele sectoare de servicii continuă să funcționeze relativ bine. Retailerii, lanțurile de supermarketuri și anumite zone din industria ospitalității încă beneficiază de fluxuri importante de consum, chiar dacă populația devine mai atentă la cheltuieli.

Analiștii spun că România se află într-un punct sensibil: consumul încă ține economia în mișcare, dar presiunea financiară asupra populației crește constant. Dacă inflația rămâne ridicată și economia continuă să încetinească, acest model poate deveni tot mai greu de susținut.

În același timp, diferențele sociale se accentuează. O parte a populației continuă să consume și să investească, în timp ce alte categorii resimt puternic scăderea nivelului de trai și reducerea puterii de cumpărare.

Pentru economia românească, provocarea majoră rămâne găsirea unui echilibru între consum, investiții și stabilitate economică. Fără dezvoltarea unor sectoare productive și fără creșterea competitivității economiei, dependența de consum riscă să transforme inflația și instabilitatea economică într-o problemă de durată.