Am onorat invitația de a participa în Parlamentul României, din considerație față de voi și față de cei pe care îi reprezint ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Sunt aici ca un specialist cu o experiență îndelungată în domeniul dezvoltării economice, al reformelor și al obținerii de finanțări europene. Dezbaterea de astăzi se concentrează pe două aspecte: un atac personal la adresa mea și o punere sub semnul întrebării a performanțelor ministerului pe care îl conduc. Acum, aș dori să vă prezint cifrele reale privind absorbția fondurilor europene, ca răspuns la solicitările din moțiune.
Când a preluat funcția de ministru, pe 23 iunie 2025, situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României era extrem de dificilă, iar Comisia Europeană își pierduse în mare măsură încrederea în abilitatea țării noastre de a implementa reformele promise.
Situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România era extrem de dificilă, aproape compromisă. Conform unei analize financiare, Comisia Europeană își pierduse încrederea în capacitatea țării noastre de a implementa reformele necesare. Negocierile pentru ajustarea planului, deja întârziat și plin de probleme la proiectele mari de infrastructură, nu mai aveau succes, iar acesta fusese umflat artificial cu prea multe contracte, obiective nerealiste și o reticență evidentă față de reformele esențiale. Lipsa de responsabilitate pentru întârzieri punea în pericol accesarea a miliarde de euro. Din iunie 2023, s-au depus eforturi intense care au dus la o renegociere crucială, asigurând salvarea și adaptarea planului în beneficiul României.
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost realiniat, cu accent pe asigurarea faptului că România nu va pierde niciun ban din fondurile nerambursabile alocate țării.
Cu satisfacție și mândrie, anunț că am reușit să asigurăm utilizarea integrală a fondurilor nerambursabile alocate României, în valoare de 13,57 miliarde de euro. Am îmbunătățit semnificativ Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), făcându-l mai ușor de înțeles și mai previzibil, prin reducerea numărului de obiective și etape de la 518 la 385. Am optimizat planul, eliminând proiectele pur teoretice și concentrându-ne pe investițiile care sunt deja bine avansate și au șanse concrete de a fi finalizate până în 2026. Această reușită a contribuit, de asemenea, la diminuarea deficitului bugetar. Mai mult, am transferat proiectele cele mai avansate din componenta de împrumut, care contribuie la deficit, în componenta de grant, adică la fonduri nerambursabile.
Moțiunea simplă depusă împotriva ministrului pentru Investiții și Proiecte Europene a fost respinsă de Senat în cadrul ședinței de luni. Votul a arătat un scor de 41 de voturi favorabile și 73 de voturi contra.