Oficialii se străduiesc să recupereze mai mult de 50% din fondurile blocate în cadrul apelului de proiecte numărul 3.
Proiecte importante, precum autostrada A7 și construcția de spitale, beneficiază acum în mare parte de finanțare nerambursabilă. Am reușit să asigurăm continuitatea unor proiecte esențiale, care erau în pericol să nu fie finalizate la termen, prin accesarea fondurilor europene de coeziune sau a mecanismului SAFE. Aceasta a permis finanțarea a nouă spitale și a unor tronsoane de autostradă cruciale pentru conectarea cu Moldova și Ucraina. Datorită renegocierilor efectuate, ponderea finanțărilor nerambursabile a crescut semnificativ, de la 29% în octombrie 2025 la 46,78% din valoarea totală a proiectelor. În 2025, peste 70% din plățile efectuate pentru investiții au fost realizate din fonduri nerambursabile.
România beneficiază de un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 21,4 miliarde de euro, o parte semnificativă, respectiv 13,57 de miliarde, reprezentând granturi nerambursabile. Până acum, țara noastră a primit deja 10,7 miliarde de euro din aceste fonduri.
România a primit deja peste 10,7 miliarde de euro din fonduri europene. În prezent, sunt analizate patru cereri de plată – numerele 3, 4, 5 și 6. Cea mai tensionată situație a fost generată de cererea numărul 3, care, la preluarea mandatului, avea suspendate 809 milioane de euro din cauza unor condiții neîndeplinite. O veste importantă este că, în sfârșit, a fost finalizat și jalonul 215, cel mai dificil din această cerere, referitor la reforma pensiilor speciale, a anunțat Dragoș Pîslaru.
Deși termenul limită a fost depășit, ministrul Fondurilor Europene a anunțat că România a elaborat un argument juridic solid, pe care îl va prezenta la Bruxelles, în speranța de a recupera o parte semnificativă din banii suspendați.
În esență, ministrul își propune să recupereze peste 400 de milioane de euro din fondurile suspendate, reprezentând peste jumătate din suma totală, iar un răspuns oficial din partea Comisiei Europene este așteptat până la sfârșitul lunii. Prioritatea actuală este Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, care poate fi depusă după revizuirea PNRR, în decembrie 2025. După aprobarea bugetului, se va finaliza jalonul privind bugetarea verde, iar plata corespunzătoare este estimată tot pentru finalul acestei luni. Ministrul estimează că România va primi în total aproximativ 3 miliarde de euro pentru Cererile 3 și 4, subliniind că, în absența acestor rezultate, nu ar mai fi clar ce alte fonduri pot fi solicitate de la Ministerul Investițiilor și Programe Europene sau de la Guvern.
În mare parte, cei 3 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, a precizat sursa.
În perioada următoare, fermierii vor beneficia de două plăți importante din PNRR: Cererea de plată 5, în valoare de 1,18 miliarde de euro, ce va fi depusă până pe 31 martie, și Cererea 6, la finalul anului, cu 8,8 miliarde de euro. Ministerul a făcut public un catalog detaliat cu peste 21.000 de proiecte finanțate prin PNRR, accesibil online, care acoperă diverse domenii, de la reforme structurale la infrastructură precum școli, autostrăzi și sisteme de alimentare cu apă. PNRR reprezintă o investiție masivă care vizează toate regiunile țării, fiecare unitate administrativ-teritorială având proiecte în desfășurare. Dragoș Pîslaru a subliniat că, în primele opt luni de mandat, au fost injectați în economie 6 miliarde de euro, recuperând astfel întârzierile semnificative din cei patru ani precedenți, când fuseseră utilizați doar 4 miliarde de euro.
Moțiunea simplă depusă împotriva ministrului pentru Investiții și Proiecte Europene a fost respinsă de Senat în cadrul ședinței de luni. Votul a arătat un scor de 41 de voturi favorabile și 73 de voturi contra.
O moțiune de cenzură, intitulată acid „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate”, a fost depusă de 44 de senatori din opoziție, reprezentând partide precum PACE – Întâi România, AUR și un număr de parlamentari neafiliați.