„Banca Naţională a României a menţinut dobânda de referinţă la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul ţintă. După încetinirea activităţii economice în 2024 şi 2025, prognozăm că creştere economică îşi va reveni până la un procent în acest an şi 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflaţia este aşteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze şi o creştere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de preţuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflaţie mai mare şi o creştere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenţii politici este acea de a consolida şi mai mult creşterea şi rezilienţa economiei româneşti. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale şi vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală şi dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediţii a Studiului economic al OCDE pentru România, scrie Agerpres .
Politici de relaxare a cheltuielilor publice, implementate din 2015, au contribuit la creșterea deficitului bugetar, care ar putea ajunge la 9,3% din Produsul Intern Brut în 2024. În același timp, datoria publică, calculată conform standardelor europene, se estimează că va atinge 61,5% din PIB în același an.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va creşte până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creşterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populaţiei. În consecinţă, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală şi dincolo de acest an şi estimăm că acestea vor ajuta la menţinerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilităţi fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la acelaşi nivel. Revizuirea cheltuielilor şi o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanţă în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii şi ar redirecţiona fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spaţiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătăţii, digitalizării şi combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann.
Conform declarațiilor secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, România ar putea primi invitația oficială de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică încă în această vară. Anunțul a fost făcut în urma întâlnirii sale cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei vizite a unei delegații OCDE în România.
Înainte de reuniunea Consiliului OCDE din iunie, doresc să subliniez importanța aderării României, un obiectiv pe care îl putem atinge în aceste ultime etape ale procesului. Lansarea de astăzi a Studiului economic pentru România este un pas important în acest sens. Pe scurt, România a înregistrat o dezvoltare economică considerabilă în ultimii ani, iar în ceea ce privește apropierea de standardele OCDE în termeni de venituri și nivel de trai, rezultatele au fost remarcabile, a menționat Cormann.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a prezentat guvernului român studiul economic pentru anul 2026, care analizează perspectivele economice ale țării.
„Mă bucur că atingem ţintele pe care le-am avut. Vă mulţumesc pentru Studiul economic”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
Şeful statului a transmis ulterior că aderarea României în acest an la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este un obiectiv strategic, asumat în plan politic de o largă majoritate prin reformele substanţiale deja adoptate.
Potrivit acestuia, apartenenţa la organizaţia care reuneşte cele mai dezvoltate economii la nivel global va reprezenta un progres major pentru România, pentru că înseamnă atragerea de investiţii străine, obţinerea unor finanţări mai avantajoase pe pieţele internaţionale, modernizarea administraţiei publice şi elaborarea de politici bazate pe date fiabile.
Președintele a menționat că România se poate bucura de sprijin din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a dezvolta strategii importante, inclusiv îmbunătățirea modului în care sunt strânse taxele și modernizarea companiilor de stat.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a salutat reforma recentă a sistemului de pensii din România, considerând-o un progres important pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a acestuia și pentru a stimula implicarea mai multor persoane în câmpul muncii. Cu toate acestea, raportul subliniază și provocările cu care se confruntă țara, precum necesitatea de a investi mai mult în domenii esențiale precum sănătatea, educația, protecția socială și inovația, pentru a promova o dezvoltare economică echitabilă. De asemenea, se menționează că salariile funcționarilor publici reprezintă o parte din ce în ce mai mare din bugetul statului, impunând o gestionare mai atentă a acestor cheltuieli, conform Agerpres.
Pentru a îmbunătăți situația financiară, este necesar să se extindă numărul de persoane și companii care plătesc impozite și să se asigure că toți respectă legislația fiscală. În prezent, taxele legate de protecția mediului și cele pe proprietăți nu sunt folosite la potențialul maxim și ar trebui revizuite și îmbunătățite.
Conform unui raport OCDE, scăderea recentă a limitei de venituri pentru microîntreprinderi este o măsură pozitivă pentru sistemul de impozitare a companiilor. Organizația mai subliniază că o digitalizare mai avansată și evaluări mai precise ale riscurilor de către autoritățile fiscale ar putea duce la o aplicare mai eficientă a legislației și la o creștere a veniturilor colectate.
Schimbările climatice pun din ce în ce mai multă presiune pe economia și viața de zi cu zi din România. De aceea, este crucial să acționăm rapid pentru a ne adapta, prin măsuri precum consolidarea protecției împotriva inundațiilor, asigurarea unei acoperiri mai largi pentru riscurile de dezastru și o administrare mai eficientă a resurselor de apă, astfel încât să protejăm oamenii vulnerabili și infrastructura importantă.
Deși România a avansat în implementarea măsurilor de prevenire a inundațiilor, așa cum cere legislația europeană, infrastructura de protecție existentă necesită îmbunătățiri. Un plan național de întreținere ar facilita identificarea priorităților, stabilirea costurilor și a etapelor de realizare, precum și adoptarea de soluții economice. Raportul OCDE subliniază, de asemenea, importanța unei mai bune coordonări între autorități în ceea ce privește utilizarea terenurilor, pentru a evita construcțiile în zonele inundabile, prin aplicarea strictă a legilor și interzicerea dezvoltării în zonele cu risc mare. În plus, este crucială creșterea numărului de persoane care beneficiază de asigurări obligatorii pentru protecție împotriva dezastrelor naturale.
Este imperativ să intensificăm acțiunile pentru a combate schimbările climatice. Printre măsurile esențiale se numără stabilirea unor taxe mai mari pentru emisiile de carbon, creșterea producției de energie curată, renunțarea treptată la sursele de energie poluante, promovarea unui transport sustenabil prin taxe mai mari pe combustibili și autovehicule, și optimizarea consumului de energie în orașe și clădiri.
Conform unui raport recent, România a făcut pași importanți în a se conecta la economia mondială în ultimii ani. Totuși, pentru a continua această evoluție pozitivă, este esențial să depășească obstacolele existente, în special cele legate de inovație, transformarea digitală, sistemul de învățământ și capacitatea firmelor de a se adapta rapid la schimbări. Aceste aspecte influențează în continuare productivitatea și capacitatea economică a țării.
Pentru a ne adapta la o economie bazată pe activități mai complexe și cu un plus de valoare, este esențial să avem o forță de muncă bine pregătită, cu competențe superioare. Reforma educațională în curs de desfășurare este crucială pentru a ridica nivelul de educație, a diminua numărul elevilor care abandonează școala și a îmbunătăți performanțele școlare. Această evoluție necesită investiții financiare sporite și o planificare mai eficientă pentru a utiliza resursele în mod optim.
OCDE, o organizație internațională ce reunește 38 de state, înființată în 1961 cu scopul de a promova dezvoltarea economică, analizează în prezent candidatura României. Țara noastră se află în faza finală a procesului de aderare, implicând furnizarea de date suplimentare, vizite de evaluare și examinarea dosarului de către diverse comitete ale OCDE.
România înregistrează progrese semnificative în procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar perspectivele economice indică o creştere puternică pe termen lung, comparabilă cu nivelurile statelor membre ale organizaţiei, a afirmat luni secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
Mă bucur să revin la București pentru a prezenta raportul economic din 2026 privind România, un document care evidențiază progresele remarcabile ale țării în drumul său spre aderarea la OCDE. Raportul anticipează o creștere economică solidă pentru România, comparabilă cu cea a țărilor membre OCDE, pe o perioadă de douăzeci de ani. În plus, oferă o serie de sugestii menite să sprijine România în consolidarea acestei dezvoltări durabile pe termen lung, a declarat Cormann în cadrul evenimentului de lansare a studiului, desfășurat la Palatul Victoria.
Este esențial să se mențină și să se intensifice măsurile menite să asigure stabilitatea financiară a țării, precum și să se optimizeze modul în care sunt utilizate resursele financiare publice, pe parcursul întregului proces de planificare a cheltuielilor guvernamentale.
Reprezentantul OCDE a apreciat acţiunile întreprinse de Guvern până în prezent, menționând că acestea corespund recomandărilor din raportul organizației. De asemenea, a subliniat existența unor posibilități de a atenua efectele demografice asupra finanțelor publice, prin încurajarea implicării mai mari a tinerilor, a femeilor și a persoanelor în vârstă în forța de muncă.
De asemenea, OCDE recomandă îmbunătăţirea competitivităţii României, prin scăderea poverii administrative, îmbunătăţirea digitalizării şi a inovaţiei şi creşterea capacităţii de rezilienţă în faţa schimbărilor climatice, prin implementarea Strategiei naţionale împotriva schimbărilor climatice.
„Am avut ocazia să mă întâlnesc cu domnul preşedinte Dan, cu prim-ministrul Bolojan şi cu membri ai Guvernului pentru a discuta etapele finale ale procesului de aderare a României la OCDE şi, de asemenea, am semnat un acord cu privire la privilegiile OCDE în România, în conformitate cu privilegiile pe care celelalte state membre le asigură OCDE pentru o bună funcţionare a organizaţiei. De asemenea, în toate comitetele noastre tehnice, procesul de evaluare s-a finalizat, iar progresul semnificativ a fost înregistrat mai ales pe parcursul ultimelor şase luni, în ceea ce priveşte adoptarea, combaterea corupţiei, chestiuni fiscale, economice şi echipa noastră a apreciat în mod special entuziasmul şi angajamentul manifestat de liderii şi actorii politici din România în sprijinul procesului de aderare la OCDE. Sunt convins că aderarea României la OCDE va aduce beneficii de lungă durată pentru români, investiţii mai mari, locuri de muncă mai bune şi instituţii mai puternice”, a adăugat Mathias Cormann.
România a adoptat o legislație coerentă și cuprinzătoare, menită să prevină situațiile de conflict de interese în administrația publică, consolidând astfel eforturile în domeniul integrității.
Totodată, el a subliniat că au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de pensii şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Colaborarea cu România este extrem de valoroasă pentru noi, amândoi beneficiind de expertiza și viziunile pe care România le-a împărtășit. Ca secretar general, mă concentrez intens pe extinderea organizației noastre și pe îmbunătățirea constantă a standardelor și eficienței, oferind sprijin și lecții utile noilor membri. Suntem recunoscători pentru susținerea constantă a României în promovarea comerțului global, în special în regiunile Asiei și Africa, precum și pentru parteneriatul cu Ucraina. Continuăm să colaborăm strâns cu România pentru a finaliza cu succes procesul de aderare, creând astfel premisele unei dezvoltări economice solide și a unei creșteri durabile, care să aducă beneficii semnificative pentru cetățenii români.
Întrebat care sunt aşteptările organizaţiei cu privire la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiilor din întreaga lume, secretarul general al OCDE a afirmat că este prea devreme pentru a face o estimare în acest sens.
„Nu există niciun dubiu cu privire la faptul că va exista un impact asupra evoluţiilor viitoare economice globale, dar este prea devreme pentru a cuantifica acest impact. Desigur, discutăm despre anumite evaluări care au loc chiar acum, dar vom discuta în 26 martie despre acest aspect, dar în mod clar economia globală din ţările membre OCDE a avut de-a face cu un număr ridicat de şocuri şi a demonstrat că este rezilientă. Avem, într-adevăr, creşteri economice care sunt estimate la puţin sub 3% în acest an şi au fost la peste 3% anul trecut. Desigur, în mare parte, va depinde de mulţi factori, dar în primul rând va depinde şi de durata conflictului. Ne limităm să spunem că, desigur, există un risc ridicat de cădere”, a adăugat Mathias Cormann.
Conform lui Ilie Bolojan, prim-ministru, raportul economic al OCDE privind România este un ghid valoros pentru îmbunătățirea sistemului fiscal și bugetar, a pieței muncii și a competitivității economice, fiind esențial pentru consolidarea stabilității financiare și modernizarea administrației, a informat Agerpres.
„Mă bucur să particip astăzi, alături de secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediţii a Studiului economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor şi practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituţiilor implicate, ţara noastră a făcut paşi importanţi în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei. Este un punct de referinţă pentru stabilitatea economică şi pentru modernizarea statului”, a afirmat Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a Studiului economic 2026 pentru România elaborat de OCDE.
El a subliniat că modelul de creştere economică al României trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate şi productivitate.
„România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creştere accelerată, dar şi de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creştere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate şi productivitate”, a spus Bolojan.
Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării fiscale şi a reducerii deficitului bugetar, a punctat premierul.
„După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul de 8,4% estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ţinta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a detaliat Bolojan.
Acesta a menţionat că, la nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la şocurile din ultimii ani şi la efectele războiului din Ucraina.
„Creşterea economică a încetinit temporar în 2025, din cauza ajustărilor fiscale şi a situaţiei economice din Europa. Totuşi, perspectivele rămân pozitive. Estimările arată o creştere de aproximativ 0,7% în 2025 şi de circa 1% în 2026, susţinută mai ales de investiţiile publice şi de fondurile europene”, a afirmat Bolojan.
În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici şi să avem o absorbţie mai bună a fondurilor europene, a adăugat el.
Pentru a face față provocărilor legate de îmbătrânirea populației și lipsa de angajați, România ar trebui să investească în educație și sănătate și să încurajeze mai mulți oameni să participe la forța de muncă. O soluție importantă este creșterea treptată a vârstei de pensionare, având în vedere că în unele domenii pensionarea are loc la vârste foarte mici, chiar și sub 50 de ani, pentru a asigura un sistem de pensii viabil și a menține mai mulți oameni activi în economie, a menționat Bolojan.
De asemenea, îmbunătățirea capacității economiei de a concura pe piață este un obiectiv important, a menționat el.
„Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administraţie eficientă, reguli clare şi un stat modern şi digitalizat. Reformele şi investiţiile în curs, susţinute inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocraţiei şi accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate aceste măsuri contribuie la scăderea costurilor pentru companii şi la un mediu economic mai predictibil. În paralel, România accelerează implementarea programelor de investiţii finanţate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport şi în modernizarea reţelelor electrice, domenii care influenţează direct costurile logistice, securitatea energetică şi competitivitatea firmelor”, a explicat Bolojan.
Studiul OCDE subliniază evoluția pozitivă a țării noastre în ultimii ani, dar și zonele care necesită îmbunătățiri, oferind un punct de referință valoros pentru reformele viitoare.
„România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanţele publice şi politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătăţim colectarea şi să folosim mai eficient banii publici. În acelaşi timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflaţia se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă şi mai rezistentă”, a susţinut Bolojan.
Șeful guvernului a subliniat că intrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un deziderat crucial pentru țara noastră.
„La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, România îşi propune ca în 2026 să atingă un nou obiectiv: aderarea la OCDE”, a declarat Bolojan.
Încheind discursul, primul-ministru a exprimat recunoștință secretarului general al OCDE și echipei sale pentru parteneriatul fructuos cu guvernul român, evidențiind în același timp realizările semnificative ale țării noastre pe drumul integrării.
„Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete. Şi sper că împreună, în următoarele luni, vom reuşi să parcurgem şi aceste etape”, a spus Bolojan.
El a subliniat că în materia aderării la OCDE a existat un acord din partea tuturor forţelor politice.